Revista presei internaționale | Bilanțul celor patru ani de război: Rusia nu renunță la obiectivul iluzoriu de a distruge Ucraina; Zelenski cere sprijinul lui Trump
Presa internațională face bilanțul celor patru ani de război ruso-ucrainean, evaluând situația de pe front, costurile umane și impactul geopolitic al conflictului. În prim-plan se află atât calculele strategice ale Moscovei și ale Kievului, cât și tensiunile din interiorul Uniunii Europene, inclusiv dezbaterile privind sprijinul acordat Ucrainei.
După patru ani de război, frontul din Ucraina este în mare parte înghețat, însă pierderile sunt în continuă creștere, constată The Times. Publicația precizează că Rusia controlează aproximativ 18% din teritoriul ucrainean, față de 27% în 2022, iar din 2024 încoace avansul armatei ruse se măsoară în zeci de metri pe zi. În patru ani de război, Rusia a ucis în jur de 15.000 de civili și a rănit alți peste 41.000 de ucraineni, scrie The Times. Ziarul amintește că, în timp ce Kievul estimează la 55.000 numărul militarilor căzuți pe câmpul de luptă, pierderile Rusiei sunt evaluate la aproximativ 1,2 milioane de oameni, dintre care 325.000 morți. 80% dintre pierderi sunt provocate de atacurile cu drone, iar loviturile asupra infrastructurii energetice s-au triplat, determinând Ucraina să își majoreze importurile de energie electrică, remarcă The Times.
La patru ani de la începutul invaziei în Ucraina, Vladimir Putin rămâne convins că poate câștiga războiul și nu și-a schimbat obiectivul de a distruge independența Ucrainei, scrie Sky News. În ciuda înfrângerilor militare recente, convingerile sale nu par să fi fost afectate, iar sinceritatea sa în negocierile de pace este pusă sub semnul întrebării, subliniază aceeași sursă. Procesul diplomatic avansează extrem de lent, în timp ce Rusia continuă să solicite teritorii pe care nu le poate cuceri militar, iar SUA ar fi tentate de propunerile sale financiare spectaculoase. Experții intervievați de Sky News avertizează că promisiunile de afaceri de 14 trilioane de dolari oferite de Moscova nu reflectă realitatea investițiilor anterioare, marcate de corupție și eșecuri.
Contraofensiva Ucrainei în sud-estul țării subminează avansul Rusiei și arată că armata ucraineană mai are resurse semnificative, iar victoria lui Putin nu este inevitabilă, relatează The Wall Street Journal. Deși Rusia dispune de trupe suficiente pentru operațiuni curente, lipsa de militari poate împiedica realizarea unor progrese majore. Ucraina se confruntă, de asemenea, cu dificultăți în recrutarea de personal, însă folosește slăbiciunile inamicului, inclusiv problemele de comunicații ale Rusiei după perturbarea sistemului Starlink, remarcă ziarul. Scopul principal al contraatacului nu este recucerirea de teritorii, ci lovirea punctelor vulnerabile și redislocarea forțelor ruse, conchide The Wall Street Journal.
Foreign Policy scrie că președintele rus Vladimir Putin încearcă să convingă lumea că înfrângerea Ucrainei este inevitabilă, ceea ce nu corespunde realității. Ziarul constată că principalul succes al lui Putin e că a reușit să influențeze opinia președintelui american Donald Trump, care ar fi trecut de la apeluri pentru încetarea focului la presiuni asupra Kievului, invocând ideea că Rusia va învinge. Publicația arată că acest narativ se bazează pe afirmații false privind iminența colapsului frontului ucrainean și superioritatea decisivă a Rusiei. În realitate, susține Foreign Policy, avansul trupelor ruse este lent și a fost obținut cu pierderi mari, în timp ce câștigurile teritoriale rămân limitate.
The Independent relatează că apărarea Ucrainei împotriva atacurilor ruse a fost mai eficientă decât s-a sugerat frecvent. Conform publicației, armata ucraineană a obținut în februarie câștiguri teritoriale neașteptate, eliberând aproximativ 400 km² din teritoriul ocupat de ruși și a preluat controlul asupra mai multor localități. Același ziar notează că, ieri, Ucraina a lovit cu drone un obiectiv petrolier rus considerat esențial pentru conducta „Drujba”, care alimentează Europa de Est. Atacul a avut loc la câteva ore după ce Ungaria a blocat un nou pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei, remarcă The Independent. În timp ce Kievul susține că livrările spre Ungaria și Slovacia au fost afectate anterior de un atac rusesc asupra infrastructurii din Ucraina, Budapesta și Bratislava acuză partea ucraineană pentru întreruperile prelungite, relevă ziarul.
În același context, mai multe agenții internaționale de presă îl citează pe premierul Slovaciei, Robert Fico, care a anunțat, de ieri, suspendarea livrărilor de energie electrică spre Ucraina din cauza opririi tranzitului de petrol rusesc prin conducta „Drujba”. Șeful executivului de la Bratislava a precizat, citat de AFP, că Slovacia nu va mai interveni pentru stabilizarea rețelei energetice ucrainene dacă livrările de petrol nu sunt reluate. În plus, Fico a afirmat că decizia nu contravine obligațiilor internaționale și a avertizat că Bratislava ar putea reevalua și sprijinul pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.
Fostul ministru al Energiei din Ucraina, Yuri Prodan, a declarat, citat de Livejournal, că amenințările Ungariei și Slovaciei privind sistarea electricității sunt „deșarte”. Potrivit acestuia, sistemul energetic ucrainean este complet sincronizat cu cel european, astfel încât o deconectare unilaterală este imposibilă, atât din punct de vedere tehnic, cât și juridic. El a subliniat că blocarea fluxurilor ar încălca legislația UE și ar atrage amenzi de ordinul milioanelor de euro.
Politico scrie că, la Bruxelles, există nemulțumiri față de poziția premierului ungar Viktor Orbán, după ce acesta a blocat cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și a ajutorului de 90 de miliarde euro pentru Kiev. Miniștrii europeni au criticat Budapesta, în condițiile în care UE spera să adopte măsurile până la aniversarea invaziei pe scară largă, notează Politico. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a afirmat, citată de publicație, că politica externă a Uniunii nu poate fi ținută „ostatică” de o singură țară.
Ieri, în ajunul aniversării celor patru ani de război declanșat de Rusia, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat pentru CNN că își dorește ca liderul american Donald Trump „să rămână de partea Ucrainei”, Zelenski subliniind că lupta trebuie dusă împotriva unei singure persoane, împotriva lui Putin, care, potrivit președintelui ucrainean, reprezintă sursa războiului. Întrebat dacă Washingtonul exercită suficientă presiune asupra Moscovei, Zelenski a răspuns negativ. El a precizat că principalul obstacol în calea unui acord de încetare a focului îl reprezintă disputele pe tema garanțiilor de securitate, care ar descuraja viitoarele atacuri rusești.
