Revista Presei | Adevărul istoric se cere legiferat și apărat. Cinci puncte pentru a închide cercul traumelor istorice ale poporului nostru
Retragerea cetățeniei Republicii Moldova a nouă funcționari din zona separatistă; rejudecarea dosarului expulzării profesorilor turci și comentariul experților despre majorarea TVA pentru HoReCa, sunt câteva dintre principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.
Nouă persoane care au deținut și continuă să dețină funcții în cadrul regimului separatist de la Tiraspol au fost lipsite de cetățenia R. Moldova printr-un decret semnat de președinta Maia Sandu. Deschide.md notează că printre acestea se numără și Ruslan Mova, fostul pretins ministru de interne de la Tiraspol în perioada 2016-2021. Un alt figurant al decretului semnat de Maia Sandu este Vladislav Juc, care a ocupat anterior funcția de așa-zis viceministru al justiției în regiunea separatistă. Pe listă se mai află pretinși legislatori.
Reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană se vor întâlni astăzi, după o pauză de aproape un an. NewsMaker scrie că întâlnirea va avea loc la sediul OSCE din Tiraspol. Deocamdată nu se cunosc subiectele care vor fi discutate. Ultima întrevedere în formatul „1+1” dintre negociatorii Chișinăului și Tiraspolului a avut loc în aprilie 2025.
Pe fondul declinului economic, Tiraspolul revine la plata salariilor în tranșe, titrează Europa Liberă. Publicația notează că întreprinderile industriale staționează, exporturile s-au prăbușit, starea de urgență în economie a fost prelungită, situația din sectorul energetic este incertă. Sunt probleme care au determinat așa-numitele autorități din regiunea secesionistă să dispună achitarea eșalonată a salariilor. Începând cu luna martie și până la sfârșitul anului 2026, salariile „bugetarilor” vor fi achitate în două tranșe. Jurnalistul de la proiectul media „Most” (din rusă, „Podul”), specializat pe problematica transnistreană, Evghenii Ceban, a povestit Europei Libere că dificultățile actuale privind plata salariilor sunt legate de criza energetică declanșată încă la începutul anului trecut.
Curtea de Apel Chișinău a trimis spre rejudecare, în prima instanță, dosarul expulzării profesorilor turci în care este vizat fostul director al Serviciului de Informații și Securitate. RFI scrie că magistrații Curții de Apel Chișinău au constatat erori grave de drept în hotărârea primei instanțe, au admis recursul formulat de Galina Tufekci, soția unui profesor turc expulzat acum opt ani și au casat parțial sentința din 15 iulie 2020, prin care ex-directorul Serviciului de Informații și Securitate, Vasile Botnari, fusese sancționat doar cu o amendă penală. Potrivit Asociației Promo-Lex, ”decizia marchează un pas important în combaterea impunității și asigurarea unui remediu efectiv pentru cetățenii turci, expulzați în 2018 din R.Moldova”.
Adevărul istoric se cere legiferat și apărat. Pe Podul.ro găsiți editorialul semnat de publicistul și fostul deputat Alecu Reniță, care spune că se cer decizii ferme, transformate în lege pentru a contracara propaganda, minciuna și otrăvirea mentalităților colective. Publicistul scrie că prin lege putem să închidem cercul traumelor istorice și să punem temelia zilei de mâine întemeiate pe adevăr, dreptate, identitate și memorie. În acest scop, el propune Parlamentului cinci puncte spre realizare și anume: declararea oficială a crimelor staliniste comise în RSSM drept genocid; introducerea în legislație a pedepselor pentru negarea genocidului și a crimelor regimului comunist de ocupație; securizarea spațiului mediatic; scoaterea în afara legii a rețelei FSB-KGB ascunse sub numele fals de Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove; demontarea mitologiei „lumii ruse” ca proiect geopolitic criminal, nu cultural. Pentru realizarea acestor pași, spune Reniță, este nevoie de un singur lucru – voința politică a deputaților de a-și asuma adevărul despre trecutul dramatic al Basarabiei și de a-l legifera.
Peste 800 de biserici cu statut de monument istoric din R. Moldova ar putea reveni în posesia statului și gestionate de Mitropolia Basarabiei. Pe agora.md vedeți declarația ministrului Culturii, Cristian Jardan, care a precizat că așteaptă decizia Curții Supreme de Justiție și că ar putea urma un proces de evaluare a stării monumentelor. Jardan a recunoscut că, în prezent, ministerul nu are capacitatea de a gestiona un număr atât de mare de monumente religioase și a subliniat necesitatea unei evaluări a stării edificiilor.
Recrutorul presupușilor asasini, angajați să omoare persoane publice din Ucraina, va relua executarea pedepsei pentru trafic de droguri, de care fusese grațiat acum patru ani. TV8 scrie că decizia vine după ce, săptămâna trecută, Maia Sandu a revocat decretul de grațiere a lui Nicolae Șepeli, în urma reținerii sale. Potrivit ministrului Justiției, cazul va fi analizat de o comisie specială, care va stabili cât din termenul rămas va trebui ispășit. Nicolae Șepeli a fost condamnat în 2017 în Rusia pentru trafic de droguri, iar ulterior a fost transferat în Moldova. În 2022, el a fost grațiat printr-un decret prezidențial.
Precedentul lui Nicolae Andrei Șepeli readuce în prim-plan vulnerabilitățile mecanismului de acordare și revocare a clemenței prezidențiale. Moldova 1 a consultat opinia expertului în justiție, Alexandru Bot, care semnalează lacune legislative în procesul de acordare a clemenței și sugerează o revizuire a cadrului legal pentru a asigura rigoarea deciziilor de revocare. Potrivit lui, există o prevedere generală în legislația administrativă, însă aceasta nu oferă suficiente garanții de interpretare unitară. În opinia sa, actualul regulament nu acoperă explicit scenariul revocării, ceea ce creează un vid normativ, iar problema depășește cadrul administrativ și necesită intervenții legislative ample.
Reforma administrativ-teritorială nu trebuie să depășească „limita de suportabilitate” a societății. RFI a discutat cu Sergiu Palihovici, directorul Școlii de Administrație Publică din cadrul Universității de Stat din Moldova, care susține necesitatea reformei administrativ-teritoriale, dar avertizează că aceasta trebuie implementată cu prudență și cu un nivel ridicat de acceptabilitate. Potrivit lui, în lipsa acesteia, dar și a unei comunicări clare și a unei explicări susținute a beneficiilor reformei, nemulțumirea publică riscă să fie exploatată politic — așa cum s-a întâmplat după reforma precedentă din 1998. Expertul a insistat asupra necesității creșterii atractivității amalgamării voluntare prin simplificarea procedurilor și majorarea stimulentelor financiare.
Republica Moldova va începe deblocarea graduală a importurilor de carne de pasăre din Ucraina, însă doar în baza unor verificări sanitare mult mai riguroase. Moldpres scrie că ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, a subliniat că decizia Guvernului nu are un caracter politic sau comercial, ci ține exclusiv de protecția consumatorului și de securitatea alimentară a țării. Potrivit oficialului, suspendarea aplicată anterior nu a fost un embargo intenționat, ci o măsură temporară de precauție, necesară pentru clarificarea riscurilor și obținerea probelor de laborator. Importatorii vor trebui să colaboreze direct cu furnizorii și abatoarele din Ucraina pentru a prezenta documentația sanitar-veterinară completă.
Inițiativa de a majora cota Taxei pe Valoare Adăugată pentru sectorul hotelurilor, restaurantelor și cafenelelor de la 8% la 18% este orientată spre suplinirea bugetului de stat, însă ar putea afecta competitivitatea turistică a țării noastre. Moldova 1 propune opinia directorului Centrului Analitic „Economica”, Marin Gospodarenco, care susține că o astfel de măsură nu este sustenabilă și ar putea împinge afacerile spre economia tenebră. Gospodarenco a amintit contextul regional în care Republica Moldova și-a propus atragerea turiștilor, iar o taxare ridicată ar putea transforma țara noastră într-o „destinație scumpă”. Scăderea numărului de clienți afectează fluxul de numerar, ceea ce face „imposibilă achitarea creditelor bancare contractate pentru investiții”.
