Revista presei | SUA mediază noi negocieri pentru încheierea războiului ruso-ucrainean și pentru limitarea programului nuclear al Iranului
Presa internațională este dominată de articole care scriu despre pregătirile noilor negocieri pentru încheierea războiului ruso-ucrainean, programate azi la Geneva. Publicațiile occidentale analizează rezervele europene privind trimiterea unor trupe de menținere a păcii în Ucraina, precum și acuzațiile Kremlinului privind presupuse livrări de arme nucleare Kievului de către Franța și Marea Britanie. În paralel, atenția presei rămâne concentrată asupra negocierilor indirecte dintre Statele Unite și Iran privind programul nuclear al Teheranului.
Axios scrie că, înaintea unei noi runde de negocieri pentru încheierea războiului ruso-ucrainean, programate azi la Geneva, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a discutat la telefon cu omologul său american Donald Trump, care a transmis că dorește încheierea cât mai rapidă a războiului. Potrivit surselor Axios, în pofida divergențelor majore dintre Kiev și Moscova privind soarta teritoriilor din estul Ucrainei, Trump urmărește obținerea încetării focului în decurs de o lună și a unui acord de pace până la sfârșitul primăverii. Diplomații citați de aceeași publicație dezvăluie că, în timpul discuției cu Zelenski, Trump și-a reafirmat disponibilitatea de a oferi Ucrainei garanții de securitate semnificative din partea SUA în cadrul unui eventual acord de pace.
Între timp, The Telegraph a aflat că aliații europeni ai Kievului recunosc că planurile de desfășurare a unor trupe de menținere a păcii în Ucraina ar necesita aprobarea președintelui rus Vladimir Putin. Sursele diplomatice citate de The Telegraph afirmă că Franța și Marea Britanie ar trimite trupe doar având consimțământul Rusiei, pentru ca forțele europene să nu fie considerate ținte militare legitime ale acesteia. Discuțiile privind garanțiile de securitate postbelice s-au suprapus cu negocierile de încetare a focului dintre Kiev și Moscova, iar opoziția îndelungată a lui Putin față de prezența trupelor NATO în Ucraina face ca un asemenea scenariu să rămână incert, mai spun sursele publicației The Telegraph.
După patru ani de război, Kremlinul lansează acuzații nefondate, potrivit cărora Marea Britanie și Franța ar intenționa să furnizeze Kievului arme nucleare, constată o analiză a experților Institutului american pentru Studiul Războiului, la care face referire Unian. Potrivit analiștilor, aceste învinuiri ale Moscovei, coordonate la nivel oficial, urmăresc să distragă atenția de la responsabilitatea Rusiei pentru declanșarea războiului. Aceiași experți consideră că recurgerea efectivă la arma nucleară rămâne puțin probabilă, iar mesajele Moscovei vizează inclusiv subminarea discuțiilor despre garanțiile de securitate pentru Ucraina.
Nici China nu deține informații privind presupusa livrare a armelor nucleare în Ucraina de către partenerii europeni, relatează Global Times, cu referire la o declarație oficială a Ministerului chinez de Externe. În declarație se spune că Beijingul nu cunoaște despre presupusele planuri ale Marii Britanii și Franței de a furniza astfel de arme Kievului. Ministerul chinez de Externe a reafirmat poziția constantă a Beijingului, care se opune oricăror forme de utilizare a armelor nucleare, notează Global Times.
Președintele rus, Vladimir Putin, și cel chinez, Xi Jinping, se pregătesc de pe acum de era care va urma după încheierea mandatului lui Donald Trump la Casa Albă, scrie The Times. Potrivit publicației, Putin și Xi își coordonează acțiunile cu aliați precum Iranul și Coreea de Nord, într-un context internațional și politic care le este favorabil. În același timp, relația lor rămâne flexibilă: Rusia și China nu formează o alianță complet unită, ci mențin un echilibru strategic pentru a contracara influența americană. Analistul britanic, Roger Boyes, subliniază într-un articol publicat de The Times că parteneriatul lor se bazează pe interese comune și avantaj geopolitic, nu pe o sincronizare perfectă. Astfel, ambii lideri pot acționa împreună în plan economic și militar, păstrând în același timp libertatea de manevră, constată analistul britanic.
Între timp, Uniunea Europeană caută soluții pentru a depăși blocajul impus de premierul Ungariei, Viktor Orbán, privind acordarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, însă există temeri că presiunile în plină campanie electorală ar putea fi riscante, scrie Politico. Potrivit publicației, Budapesta ar încerca să transforme subiectul împrumutului într-un instrument politic înaintea alegerilor parlamentare din 12 aprilie, iar diplomații europeni descriu tot mai imprevizibilă poziția Ungariei. Politico amintește că Ungaria a blocat atât împrumutul pentru Ucraina, cât și cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, invocând reluarea tranzitului petrolului rusesc prin conducta „Drujba”, avariată în urma unui atac aerian al Rusiei. Totuși, un grup de coordonare al UE a ajuns la concluzia că oprirea temporară a conductei nu amenință securitatea energetică a Uniunii, în timp ce Kievul a atribuit responsabilitatea pentru întreruperea tranzitului Moscovei, criticând presiunile politice din partea unor state membre, conchide Politico.
Cu mai puțin de șapte săptămâni înaintea alegerilor parlamentare din Ungaria, la care riscă o înfrângere electorală istorică, premierul maghiar Viktor Orbán și-a intensificat campania antiucraineană, blocând ultimele pachete de ajutor ale UE pentru Kiev și noi sancțiuni împotriva Moscovei, scrie Bloomberg. Un sondaj independent, la care face referire agenția de presă, arată că partidul lui Orbán, Fidesz, este devansat cu 20 de puncte, ceea ce îl determină să adopte o poziție mai dură și să evite orice compromis care l-ar putea face să pară slab. Spre deosebire de situațiile anterioare, când negocia cu Bruxellesul și ceda în final, Orbán ar putea menține blocajul asupra împrumutului de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina și asupra celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni contra Rusiei, estimează Bloomberg. Pentru Kiev, întârzierea fondurilor este critică, în timp ce liderul de la Budapesta își consolidează retorica, acuzând Ucraina și susținătorii săi din UE că ar pune în pericol securitatea energetică a Ungariei și promițând să țină țara departe de conflict, notează aceeași agenție de presă.
În fine, agențiile internaționale de presă rămân concentrate asupra situației din Orientul Mijlociu, informând că astăzi, la Geneva, au loc noi negocieri indirecte între Statele Unite și Iran, într-un context de tensiuni sporite privind programul nuclear iranian. Potrivit Reuters, discuțiile sunt mediate de Oman și urmăresc relansarea unui posibil acord care să limiteze activitățile nucleare ale Teheranului în schimbul relaxării sancțiunilor. Delegația iraniană, condusă de ministrul de externe Abbas Araghchi, a declarat, citată de Reuters, că există „o perspectivă bună” pentru progres, în timp ce Washingtonul menține presiunea economică, diplomatică și, mai ales, militară, după ce a desfășurat forțe maritime în coastele Iranului. Negocierile sunt considerate esențiale pentru evitarea unei escaladări militare în Orientul Mijlociu și pentru stabilizarea relațiilor dintre cele două state, conchide Reuters.
Președintele Comitetului Șefilor de Stat Major ai SUA, generalul Dan Kain, se află în centrul unui echilibru delicat între presiunile președintelui Donald Trump de a pregăti opțiuni de atac asupra Iranului și îngrijorările privind amploarea, riscurile și pierderile posibile ale unei operațiuni majore, relatează CNN. Jurnaliștii postului american notează că generalul Kain a organizat întâlniri confidențiale la Pentagon, explicând dificultățile unei campanii împotriva Iranului și impactul pe care l-ar putea avea o intervenție militară asupra forțelor americane, dar a evitat să intre în dispută publică cu administrația de la Washington. În timp ce Trump vorbește despre posibilitatea unui atac rapid și de succes, Kain furnizează președintelui toate scenariile militare, încercând să păstreze o neutralitate politică, dezvăluie CNN. Potrivit surselor postului american, Trump a cerut elaborarea unor scenarii care includ atât atacuri asupra instalațiilor nucleare și de rachete ale Iranului, cât și opțiuni ce vizează eliminarea liderilor țării. În paralel cu eforturile diplomatice, planificarea operațiunilor militare americane continuă fără întrerupere, remarcă CNN.
