Revista Presei | Expert: Dialogul dintre Chișinău și Tiraspol „este util pentru a limita rolul Federației Ruse în procesul de negocieri”
Discuțiile la Tiraspol și comentariile experților; Ucraina pregătește impunerea restricțiilor la importul vinului moldovenesc; sumele de bani pe care le primesc aleșii locali din Chișinău pentru ședințele fără rezultate - sunt câteva dintre principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.
Autoritățile de la Chișinău au spus administrației de la Tiraspol că vor crea un Fond de convergență pentru a „stimula reintegrarea” celor două maluri ale Nistrului. Este prima asemenea inițiativă moldoveană în raport cu regiunea secesionistă de la invazia rusească în Ucraina, începută în 2022. Pe Europa Liberă vedeți o amplă analiză de la întrevederea de la Tiraspol în formatul 1+1 și solicitările Chișinăului. Reuniunea a avut loc cu câteva zile înainte de aniversarea a 34 de ani de la izbucnirea războiului de pe Nistru și a fost precedată de un anunț al președintei Maia Sandu, criticat la Tiraspol, că retrage cetățenia moldoveană unui număr de nouă foști sau actuali membri ai administrației secesioniste. Chișinăul va insista asupra liberei circulații peste Nistru, dar și accesului fermierilor din raionul Dubăsari la terenurile lor agricole. La fel, autoritățile de la Chișinău își doresc ca toate școlile moldovenești din stânga Nistului să treacă la un proces educațional în limba română.
Dialogul dintre Chișinău și Tiraspol „este util pentru a limita rolul Federației Ruse în procesul de negocieri”, însă soluțiile fiscale, energetice și educaționale trebuie să pornească consecvent din partea autorităților constituționale. Moldova 1 a discutat cu fostul vicepremier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea, care consideră că puterea de decizie aparține Republicii Moldova, iar unificarea economică deschide calea pentru reintegrarea țării. În contextul dezbaterilor publice privind retragerea cetățeniei, expertul sugerează că în listă nu se regăsesc și pretinși demnitari „actuali”. Mai multe comentarii, vedeți pe Moldova 1.
Numărul elevilor din Transnistria care studiază în română crește, însă școlile cu predare în limba de stat se confruntă în continuare cu probleme stringente. Pe Realitatea vedeți datele raportului Promo-LEX privind drepturile omului, care indică că pentru prima dată în ultimii 15 ani, în regiunea separatistă a Moldovei sunt peste 2000 de minori care învață în grafia latină. Totuși, instituțiile de învățământ subordonate Chișinăului au probleme cu infrastructura, li se aplică tarife discriminatorii și sunt supuse unor campanii de denigrare, susțin experții Promo-LEX.
Exportul vinului moldovenesc în Ucraina ar putea fi restricționat semnificativ în viitorul apropiat. Deschide.md scrie, cu referire la presa din Ucraina, că Guvernul de la Kiev a pregătit modificări la lista mărfurilor al căror import va fi supus unui control special în anul 2026 ca răspuns la suspendarea de către ANSA a importului de carne de pasăre din țara vecină. Sub incidența restricțiilor ar urma să intre strugurii proaspeți, vinurile, alcoolul etilic și distilatele.
Consilierii municipali ridică mii de lei pe lună fără a lua nicio decizie pentru capitală, titrează Moldova 1. Aleșii locali vin la ședințe care nu mai au loc din cauza lipsei de cvorum, fac declarații politice fără să aprobe vreo decizie utilă pentru chișinăuieni, după care se duc acasă cu buzunarele pline. Consilierii, deși nu au aprobat bugetul capitalei de aproape doi ani și nu reușesc să ajungă la consens pentru a rezolva problemele municipiului, primesc câte aproape 3.000 de lei pentru o zi de ședință, inclusiv cele eșuate. De la începutul anului curent, a avut loc o singură ședință a CMC, deschisă pe 20 ianuarie, după care au urmat nouă tentative de a o continua, toate soldate cu eșec.
Statul nu a reziliat contractele încheiate cu compania vizată în dosarul privind presupuse delapidări în proiecte de infrastructură. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a explicat la TV 8 că acest lucru nu este posibil până la încheierea anchetei și în lipsa unei hotărâri judecătorești definitive. Potrivit acestuia, în lipsa unei proceduri care să treacă prin instanță, responsabilitatea ar reveni unui inspector aflat în relație directă cu agentul economic, ceea ce ar crea un cerc prea restrâns. Vladimir Bolea a menționat că în prezent se pregătește o analiză completă a tuturor proiectelor câștigate de aceasta în ultimii ani.
Platforma Telegram nu a răspuns solicitărilor autorităților din Republica Moldova de a bloca canalele implicate în traficul de droguri și nici nu a furnizat informații privind administrarea și gestionarea acestora. Newsmaker.md propune precizarea ministrei Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin, făcută în cadrul audierilor parlamentare. Potrivit ei, poliția a trimis sute de cereri – toate fără răspuns. Și șeful Poliției Naționale, Viorel Cernăuțeanu, a precizat că anul trecut au fost identificate 320 de canale implicate în distribuția drogurilor, raportate prin 215 notificări oficiale către platformă, însă fără niciun răspuns pozitiv. Potrivit lui Cernăuțeanu, autoritățile au cerut nu doar blocarea canalelor, ci și informații despre administratori și locul de gestionare a conținutului, însă toate solicitările au rămas practic neexaminate.
Scandalul motorinei cu parafină: Au fost depistate abateri la un singur operator economic, titrează jurnal.md. Șeful Inspectoratului pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor admite că mare parte din lotul neconform, care a ajuns la benzinării, a fost comercializată înainte ca autoritățile să ia probe de laborator. Sergiu Daranuță a mai spus că, urmare a investigațiilor desfășurate, au fost despăgubiți aproape toți consumatorii, nici zece la număr, care au depus plângeri.
Martor secret în dosarul Plahotniuc: Dezvăluiri despre achiziții de lux din umbră și afacerile pe care le-ar fi avut învinuitul. Pe TV 8 vedeți declarațiile martorului sub acoperire al acuzării, în dosarul în care Vladimir Plahotniuc este învinuit de implicare în „furtul miliardului”. Acesta a depus depoziții încă din faza de urmărire penală, la sediul Ambasadei Republicii Moldova din București, iar ulterior declarațiile au fost transmise instanței. Martorul descrie un mecanism prin care zeci de milioane de dolari și euro ar fi fost transferate prin companii off-shore și structuri externe, dar și modul în care ar fi fost achiziționate și gestionate active precum acțiuni la Victoriabank, un iaht de lux, un proiect imobiliar în Spania și un avion privat. La un moment dat, în declarații se menționează că o parte din sumele vizate ar fi fost considerate „bani murdari”, proveniți din tranzacții legate de furtul miliardului. Detalii vedeți în articol.
Candidatura fostului președinte al Comisiei Pre-Vetting, Herman von Hebel, în funcția de membru al Comisiei de Evaluare a procurorilor, nu a trecut de Parlament. Anticorupție.md scrie că proiectul înaintat de fracțiunea majoritară PAS nu a fost susținut de toți deputații din partidul de guvernământ. Astfel, „pentru” au votat 53 de aleși PAS, în condițiile în care pentru adoptare erau necesare cel puțin 61 de voturi. O investigație publicată în anul 2024 pe portalul Anticoruptie.md, a scos la iveală pete gri din trecut pe imaginea lui Herman von Hebel, fostul președinte al Comisiei Pre-Vetting, dar și anumite probleme cu legislația. Detalii, vedeți în articol.
Un interviu cu artistul Ghenadie Popescu, care în ultimii opt ani își petrece aproape tot timpul într-o încăpere îngustă, unde realizează un proiect inedit ne propune Veridica.md. Este vorba de un film de animații, după model vechi, realizat cadru cu cadru, despre deportările staliniste din Republica Moldova. Această muncă o face doar din banii săi, refuză să „cerșească sponsorizări” și presupune că ar putea încheia filmul peste alți zece ani, spune artistul. E un lungmetraj din opt, nouă sau zece istorii, în care pun în lumină fenomenul deportării, începând cu noaptea ridicării și sfârșind cu reîntoarcerea oamenilor în Moldova, după 1957. Trebuie să încerci să faci lucruri importante, care țin de memorie sau de claritatea specificului nostru, ca vorbitori de aceeași limbă, care avem o moștenire culturală comună, menționează Gheorghe Popescu.
De pe Radio Chișinău aflăm că R. Moldova, România și Ucraina lucrează la un coridor turistic trilateral denumit „Via Moldavia”. Acesta are menirea să valorifice potențialul turistic al regiunii. Proiectul a fost discutat la Chișinău, la o reuniune care a reunit primari, oficiali din ministerele de resort și reprezentanți ai sectorului privat, în contextul unor inițiative comune de dezvoltare a turismului rural și ecologic. Președintele Centrului de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale Iași, Ion Ștefanovici, a declarat că proiectul trilateral avansează, inclusiv prin semnarea unui parteneriat cu autoritățile din regiunea Odessa și identificarea unui teren comun unde urmează să fie construit un punct turistic trilateral.
