Revista presei internaționale | Negocierile de pace pentru Ucriana rămân în impas; Începutul unui conflict deschis între între Pakistan și Afganistan
Presa internațională face bilanțul rezultatelor unei noi runde de negocieri pentru încheierea războiului ruso-ucrainean desfășurate ieri la Geneva. Publicațiile occidentale se concentrează și asupra tratativelor purtate în același oraș elvețian de către SUA și Iran pe tema programului nuclear iranian. În același timp, agențiile internaționale de presă relatează despre riscul unui conflict prelungit între, după atacurile reciproce de noaptea trecută de-a lungul graniței.
Ieri, la Geneva s-a încheiat o nouă rundă de negocieri între Ucraina și SUA, precum și o reuniune trilaterală cu participarea SUA și Elveției, transmite Ukrinform. Agenția de presă preia anunțul secretarului Consiliului Național de Securitate și Apărare, Rustem Umerov, potrivit căruia discuțiile au vizat parametrii de securitate, soluțiile economice și pozițiile comune care ar urma să stea la baza unor viitoare acorduri. Ukrinform remarcă și poziția exprimată de emisarul special al Casei Albe, Steve Witkoff, care a dat asigurări că niciun acord de pace nu va fi semnat înainte ca Ucraina să obțină garanții că Rusia nu-și va relua agresiunea după încheierea unui armistițiu.
Obiectivul Kremlinului în Ucraina rămâne preluarea controlului asupra întregii țări, iar principalul factor de descurajare este armata ucraineană, a declarat într-un interviu pentru publicația arabă Al-Modon, șeful oficiului prezidențial de la Kiev, Kiril Budanov. El a precizat că problema teritorială a fost tema centrală a recentelor negocieri de la Geneva, la care au participat reprezentanți ai Ucrainei, SUA și Rusiei, iar poziția Kievului privind integritatea statului rămâne fermă. În același interviu, Budanov a subliniat că poporul ucrainean nu va accepta cedări ale teritoriilor sale ocupate de ruși, arătându-se convins că acestea vor fi eliberate cu timpul.
În pofida pozițiilor contradictorii ale Kievului și Moscovei asupra problemelor teritoriale și viitoarelor garanții de securitate, oficiali din Ucraina și SUA s-au întâlnit ieri, la Geneva, pentru a discuta despre reconstrucția postbelică, relatează Reuters. Potrivit agenției de presă, Kievul speră ca detaliile esențiale ale unui acord să fie stabilite la o reuniune trilaterală programată la începutul lui martie, menită să pregătească o eventuală întâlnire între liderii Ucrainei și Rusiei. După distrugerile provocate de atacurile ruse și luptele de pe front, reconstrucția a devenit un element central al discuțiilor privind încheierea războiului, Ucraina mizând pe atragerea a circa 800 de miliarde de dolari în următorii zece ani, notează Reuters. Agenția de presă amintește că Banca Mondială estimează că refacerea economiei ucrainene ar costa aproximativ 600 de miliarde de dolari.
Pentru a obține concesii la negocierile de pace mediate de Statele Unite, Rusia încearcă să negocieze dintr-o poziție de forță și să lase impresia că are avantaj pe câmpul de luptă, constată Unian. Agenția de presă ajunge la această concluzie analizând cel mai recent raport al Institutului american pentru Studiul Războiului, care admite că, după doi ani de lupte grele, trupele ruse ar fi putut ocupa orașul Pokrovsk din regiunea Donețk, considerat la un moment dat punct strategic important. Cu toate acestea, capturarea orașului de către ruși nu schimbă semnificativ situația de pe câmpul de luptă, deoarece localitatea și-a pierdut importanța strategică, spun analiștii. Ei subliniază că, în ultima jumătate de an, infrastructura logistică locală a fost distrusă, astfel încât orașul nu mai poate fi utilizat ca punct strategic de coordonare. Aceeași sursă notează că, în pofida unor cedări nesemnificative în Donbas, forțele ucrainene mențin controlul asupra liniei frontului, inclusiv în zona în care au reușit recent să elibereze opt localități situate în regiunile Dnipropetrovsk și Zaporizhzhia, care se întind pe o suprafață de 400 de kilometri pătrați.
Economia Rusiei intră într-o criză serioasă, iar regiunile cu industrie militară puternică înregistrează scăderi ale producției, confruntându-se cu riscul unor concedieri masive, relatează Bloomberg. Potrivit agenției de presă, întârzierile la plăți de la corporații de stat mari au generat datorii de peste 1,3 miliarde de dolari, iar firmele locale se văd nevoite să contracteze credite scumpe. Problemele financiare și lipsa investițiilor ar putea slăbi capacitatea Moscovei de a-și susține efortul de război în Ucraina, consideră analiștii intervievați de Bloomberg. În ciuda dificultăților economice, experții cred că Kremlinul nu va face concesii semnificative la negocierile de pace mediate de Statele Unite.
Ungaria blochează adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei pentru a forța Comisia Europeană să aprobe un împrumut de apărare de 16 miliarde de euro pentru Budapesta, relatează Politico. Publicația amintește că premierul Viktor Orbán a amenințat că va bloca în continuare atât noile sancțiuni, cât și creditul de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei, invocând disputa legată de reluarea livrărilor de petrol printr-o conductă avariată de atacurile rusești asupra teritoriului ucrainean. Potrivit surselor Politico, Budapesta ar putea continua blocajul până la aprobarea propriului împrumut, în timp ce Bruxellesul caută o soluție care să evite un conflict juridic deschis, inclusiv în condițiile în care fondurile Kievului s-ar putea epuiza în aprilie.
Ca răspuns la amenințările hibride ale Rusiei, Irlanda a adoptat prima sa strategie națională de securitate maritimă, care prevede o colaborare mai strânsă cu țările NATO, transmite BBC. Deși își menține neutralitatea, Irlanda își va dezvolta legăturile de apărare cu Marea Britanie, Franța și alți membri ai alianței, remarcă serviciul britanic de presă. Potrivit acestuia, guvernul irlandez este îngrijorat că Rusia ar putea perturba cabluri subacvatice de comunicații și conducte de gaze prin acțiuni ale navelor petroliere din flota sa „umbra”. În plus, Irlanda vrea să-și protejeze spațiul aerian, mai ales după apariția dronelor suspecte deasupra obiectivelor sale sensibile, inclusiv în timpul unei vizite a lui Volodimir Zelenski la Dublin. Strategia are și scopul de a proteja securitatea liderilor europeni în anul în care Irlanda va deține președinția Consiliului Uniunii Europene, consemnează BBC.
Pe 26 februarie, la Geneva a avut loc o nouă rundă de negocieri între SUA și Iran privind limitarea programului nuclear iranian, însă discuțiile s-au încheiat fără un acord, relatează The Wall Street Journal. Washingtonul a cerut distrugerea principalelor instalații nucleare iraniene și transferul stocurilor de uraniu îmbogățit în SUA, precum și un acord fără termen-limită, în timp ce Teheranul a respins aceste condiții și a insistat asupra dreptului său de a îmbogăți uraniu, detaliază ziarul. Deși ambele părți au invocat anumite progrese și au admis că ar putea continua dialogul, diferențele rămân majore, iar administrația președintelui Donald Trump își menține amenințările cu o intervenție militară în cazul unui nou eșec al negocierilor, relevă The Wall Street Journal. Pe fondul tensiunilor cu Iranul, Statele Unite au dislocat peste 150 de avioane la baze din Europa și Orientul Mijlociu, având una dintre cele mai mari prezențe militare în regiune din ultimele două decenii, mai scrie The Wall Street Journal.
Un eventual atac american asupra Iranului ar avea un impact strategic important pentru evoluția războiului ruso-ucrainean, constată experții Defense Express. Potrivit analiștilor, un asemenea scenariu ar afecta atât Rusia, cât și Ucraina. Loviturile americane asupra infrastructurii nucleare și de rachete a Iranului ar diminua capacitatea Teheranului de a furniza armament Rusiei. În același timp, impactul negativ pentru Ucraina ar fi legat de reducerea livrărilor de rachete antiaeriene MSE, Patriot și APKWS, necesare pentru apărarea împotriva dronelor „Șahed”, consideră experții Defense Express.
Pakistanul a lansat în noaptea de 27 februarie atacuri aeriene și terestre asupra țintelor guvernului taliban din principalele orașe ale Afganistanului, marcând începutul unui conflict deschis între cele două țări, transmite Al Jazeera. Potrivit sursei, Islamabadul acuză regimul taliban că ar adăposti atacatori care operează în Pakistan, acuzații respinse de guvernarea de la Kabul. Ambele părți au raportat pierderi semnificative, cu cifre diferite privind victimele și posturile capturate sau distruse, notează Al Jazeera, precizând că operațiunile vizează puncte de control, sedii și depozite de muniții de-a lungul graniței de 2.600 de kilometri. Pe fondul tensiunilor crescânde dintre cele două guverne și al atacurilor reciproce, conflictul riscă să se transforme într-o luptă prelungită, scrie Al Jazeera, subliniind că ONU a cerut ambelor părți să dea dovadă de reținere. Disputele dintre Pakistan și Afganistan persistă de ani de zile, pe fondul acuzațiilor reciproce privind adăpostirea grupărilor insurgente și atacurile transfrontaliere, ceea ce menține tensiunea și neîncrederea între cele două guverne, conchide Al Jazeera.
