Social

„Am văzut eroi de 18 ani cu arma în mână” – vocile care au apărat independența Republicii Moldova

Independența nu s-a născut într-o sală de ședințe. S-a născut în fum. În zgomot de mitralieră. În ochii unor băieți care aveau 18, 21, 30 de ani și nu știau dacă vor mai apuca dimineața. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a lansat campania „Istoria vie a MAI, adevărul istoric”, un demers dedicat memoriei veteranilor care au apărat independența Republicii Moldova în timpul conflictului armat de pe Nistru.

Timp de o săptămână, instituția aduce în prim-plan mărturii directe ale celor care au fost în prima linie – polițiști, comandanți, oameni care au trăit războiul nu din manuale, ci pe propria piele.

Sunt istorii despre frică și curaj, despre lacrimi și jurământ, despre colegi căzuți și despre responsabilitatea față de țară.

„Memoria trăiește prin fiecare generație care o poartă cu demnitate în viito. Nu sunt discursuri oficiale. Sunt amintiri spuse cu vocea tremurândă. Sunt fragmente de viață care încă dor”, transmit autorii campaniei.

Ghenadie Cosovan: „Am văzut eroi adevărați”

Fost viceministru de Interne, colonel de poliție în rezervă și cavaler al Ordinului „Ștefan cel Mare și Sfânt”, Ghenadie Cosovan era foarte tânăr când a ajuns pe front. Avea planuri și visuri, dar într-o clipă totul s-a schimbat.

„Am văzut pe câmpul de luptă eroi… eroi adevărați. Aveau 18 ani, cu arma în mână. Își apărau pământul. Suntem un popor care știe să-și apere Patria”, mărturisește veteranul.

Pentru el, independența nu este un concept abstract, ci rezultatul sacrificiului unor tineri care au pus țara mai presus de propria viață. Istoria, spune el, nu e doar o lecție din manual, ci suma unor alegeri făcute cu teamă, dar și cu iubire pentru țară.

Nicolae Arnauțanu: „Am fost la un pas de la moarte”

Decorat cu medalia „Pentru Vitejie”, Nicolae Arnauțanu avea doar 21 de ani când războiul l-a prins în uniformă, ca sub-ofițer la Comisariatul de poliție Cantemir. A fost detașat la Tighina, unde colegii săi apărau comisariatul aflat sub asediu.

„Cel mai strașnic era când inamicul pornea aruncătoarele de mine. Am fost la un pas de la moarte”, își amintește el.

În lipsa tehnicii și a armamentului suficient, curajul a fost arma lor principală. „Eu mă simțeam mândru pentru că am fost selectat să-mi apăr Patria”, spune veteranul, evocând sentimentul de responsabilitate care i-a ținut în picioare.

Valentin Botezatu: „Am trăit iadul pe pământ”

Locotenent-colonel de poliție în rezervă și cavaler al Ordinului „Ștefan cel Mare”, Valentin Botezatu era inspector superior la poliția judiciară din Grigoriopol când, pe 13 martie 1992, a fost capturat chiar în curtea casei sale.

„Numai nu-l loviți. Scuipați-l! Și iată ei toți treceau și mă scuipau”, povestește el despre umilințele îndurate în captivitate.

A fost ținut ostatic câteva zile. „Am trăit iadul pe pământ… Credeam că viața mea se oprește la 36 de ani”, spune, rememorând clipele în care nu știa dacă va mai vedea vreodată libertatea.

Valeriu Daraban: „Dacă nu noi, cine o să apere?”

Locotenent-colonel de poliție în rezervă și cavaler al Ordinului „Ștefan cel Mare”, Valeriu Daraban își amintește povara comenzii în prima linie.

„Eu nu pot să vă redau ce simțeam atunci. Ei toți mi-au fost încredințați mie, eu fiind comandantul. Îmi curgeau lacrimile... Vezi că omul moare și nu-l poți ajuta cu nimic.”

În fața morții și a haosului, a aliniat batalionul. „Nici unul nu a dat înapoi. Toți au înțeles – dacă nu noi, cine o să apere?”

Pentru el și pentru camarazii săi, libertatea Republicii Moldova a fost o responsabilitate asumată fără ezitare.

Valeriu Vladimirov: „Am luptat ca cetățean al Republicii Moldova”

Maio¬r de poliție în rezervă, Valeriu Vladimirov își amintește noaptea de 1 spre 2 martie 1992, când comisariatul din Dubăsari a fost atacat, iar peste 30 de polițiști au fost luați prizonieri.

„În război, am fost supus împușcăturilor cu mine, din mitraliere, din tanc... M-a ferit Dumnezeu de toate. Eu am luptat ca cetățean al Republicii Moldova, am dat jurămîntul de a-mi apăra cetățenii!”

Pentru el, uniforma nu a fost doar o obligație profesională, ci un angajament moral față de oameni și față de stat.

Campania „Istoria vie a MAI” readuce în atenția publicului povești care au modelat destinul Republicii Moldova. Sunt istorii despre frică și demnitate, despre suferință și credință, despre oameni care au ales să rămână în picioare atunci când totul părea să se prăbușească.

Independența de astăzi poartă amprenta lor.

CITIȚI ȘI:

Doina Bejenaru

Doina Bejenaru

Autor

Citește mai mult