Creștere moderată, inflație sub control și reforme urgente – concluziile FMI pentru Republica Moldova

Economia Republicii Moldova își revine treptat după șocurile severe din ultimii ani, însă drumul rămâne fragil și plin de provocări. Este concluzia Consiliului de directori executivi ai Fondului Monetar Internațional (FMI), care a finalizat consultările periodice cu țara noastră, prevăzute de Articolul IV al Statutului FMI.

Creștere economică modestă, susținută de investiții și consum

Experții FMI estimează o creștere economică de 2.7% în 2025 și 2.3% în 2026, bazată pe o recoltă agricolă bună, cerere internă solidă și finanțare substanțială din partea Uniunii Europene .

Salariile în creștere și volumul mai mare de credite au stimulat consumul și investițiile, iar industria – inclusiv procesarea produselor alimentare – a înregistrat o evoluție pozitivă. Totuși, exporturile scăzute limitează ritmul de dezvoltare și contribuie la adâncirea deficitului contului curent.

Pe termen mediu, FMI anticipează o creștere moderată, susținută de investiții mai mari și reforme orientate spre productivitate. Însă piața muncii rămâne vulnerabilă, iar riscurile externe – în special războiul din Ucraina și incertitudinile geopolitice – continuă să apese asupra economiei.

Inflația revine în țintă, dar prudența rămâne necesară

După episoadele inflaționiste severe din ultimii ani, FMI estimează că în 2026 inflația se va menține în intervalul țintă al Băncii Naționale – 5% ± 1.5%.

Directorii executivi au apreciat reacția promptă a BNM la șocurile din sectorul energetic și au subliniat că politica monetară trebuie să rămână prudentă, iar eventualele ajustări ale ratei de bază să fie făcute în funcție de evoluția inflației și a economiei .

Deficit bugetar mai mare, pentru a susține investițiile

FMI prognozează o creștere a deficitului bugetar la 4.8% din PIB în 2026, pe fondul majorării cheltuielilor capitale.

Directorii executivi consideră că un deficit temporar mai mare este justificat pentru a sprijini tranziția către o economie bazată pe investiții. Totuși, aceștia insistă asupra unei gestionări atente a finanțelor publice și asupra mobilizării veniturilor interne, inclusiv prin simplificarea sistemului fiscal și reducerea scutirilor, în special la TVA .

Datoria publică este estimată să crească treptat, ajungând la aproape 40% din PIB în 2026, potrivit datelor din raport (tabelul indicatorilor economici, pag. 4).

Sector bancar solid, dar cu riscuri în creștere

FMI constată că sectorul bancar rămâne robust, însă avertizează asupra creșterii rapide a creditării și a prețurilor la locuințe.

Experții recomandă consolidarea măsurilor prudențiale și întărirea supravegherii pentru a preveni acumularea unor riscuri sistemice.

Reformele – cheia pentru viitor

Pe lângă cifre, mesajul central al FMI este clar: fără reforme ambițioase, Moldova riscă să rămână blocată într-o creștere modestă.

Instituția subliniază necesitatea consolidării guvernanței, combaterii corupției, îmbunătățirii mediului de afaceri și sporirii securității energetice .

Procesul de aderare la Uniunea Europeană și Planul de creștere al UE reprezintă o oportunitate majoră pentru modernizarea economiei și creșterea nivelului de trai . Însă implementarea eficientă și la timp a reformelor va fi decisivă.

În concluzie, FMI vede o economie moldovenească aflată pe un drum de redresare, dar încă vulnerabilă. Creșterea există, inflația este sub control, sistemul bancar este stabil – însă viitorul depinde de capacitatea autorităților de a continua reformele, de a gestiona prudent finanțele publice și de a valorifica șansa istorică oferită de parcursul european.

CITIȚI ȘI:

Creștere moderată, inflație sub control și reforme urgente – concluziile FMI pentru Republica Moldova

Doina Bejenaru