Externe

Moscova condamnă „act de agresiune”, UE și Elveția fac apel la respectarea dreptului internațional

Operațiunea militară a Statelor Unite și Israelului împotriva Iranului a provocat reacții imediate în capitalele lumii. Guvernele europene au cerut, în majoritate, evitarea unei escaladări regionale, în timp ce Rusia a condamnat dur intervenția.

China solicită SUA și Israelului să înceteze atacurile

Guvernul chinez se declară „extrem de îngrijorat” de atacurile SUA și Israelului asupra Iranului și solicită încetarea imediată a acțiunilor militare și reluarea negocierilor.

„Suveranitatea, securitatea și integritatea teritorială a Iranului trebuie respectate”, se arată într-o declarație a Ministerului chinez de Externe.

Zelensky: „Regimul iranian a decis singur să fie complice al lui Putin”

Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, a comentat operațiunea SUA și Israelului în Iran. El a susținut acțiunile SUA, dar a declarat că este important să nu se permită extinderea conflictului și „să se salveze cât mai multe vieți”.

„Deși ucrainenii nu au amenințat niciodată Iranul, regimul iranian a decis singur să fie complice al lui Putin și i-a furnizat „shahedi””, se arată în declarația lui Zelensky pe rețelele sociale. Președintele Ucrainei a subliniat că Teheranul nu numai că a furnizat Moscovei drone, ci și a împărtășit tehnologii.

Potrivit acestuia, armata rusă a folosit peste 57.000 de drone de tip „Shahed” de la începutul invaziei în Ucraina.

„De aceea, este corect să oferim poporului iranian șansa de a scăpa de regimul terorist”, a subliniat președintele Ucrainei.

Senatorul democrat Tim Kaine a denunțat atacurile asupra Iranului într-o declarație făcută sâmbătă, calificându-le drept „periculoase, inutile și idioate”.

„Aceste atacuri sunt o greșeală colosală și mă rog să nu le coste viața pe fiicele și fiii noștri în uniformă și din ambasadele din întreaga regiune”, a spus Kaine.

„Senatul ar trebui să se reunească imediat și să voteze rezoluția mea privind puterile de război pentru a bloca utilizarea forțelor americane în ostilitățile împotriva Iranului. Fiecare senator trebuie să se pronunțe oficial cu privire la această acțiune periculoasă, inutilă și idioată”, a adăugat senatorul.

În urma operațiunii militare din Venezuela de luna trecută, Kaine a încercat, de asemenea, să convingă Senatul să voteze o măsură de limitare a puterilor de război ale președintelui în această țară.

Prim-ministrul britanic convoacă o ședință de urgență

Guvernul Marii Britanii a transmis că nu a participat la operațiune și că nu dorește „o nouă escaladare și extindere a acestui conflict regional”.

Prim-ministrul britanic Keir Starmer a prezidat sâmbătă dimineață o ședință a comitetului de urgență al guvernului și a planificat să poarte discuții telefonice cu aliații în următoarele ore.

„Nu dorim să asistăm la o escaladare a conflictului regional”, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului britanic, reiterând sprijinul Marii Britanii pentru o soluție negociată la ambițiile nucleare ale Iranului.

Marea Britanie nu a fost implicată în atacurile SUA-Israel.

Ministerul de Externe al Regatului Unit și-a actualizat, de asemenea, recomandările de călătorie, avertizând împotriva tuturor călătoriilor în Israel și teritoriile palestiniene și îndemnând cetățenii britanici din alte țări din Orientul Mijlociu să „se adăpostească imediat la fața locului”.

În Germania, guvernul a confirmat că Berlinul a fost informat în prealabil de Israel despre loviturile pregătite.

Potrivit unui purtător de cuvânt, cancelarul Friedrich Merz urmărește atent evoluțiile și menține contactul cu partenerii europeni. Săptămâna viitoare este programată o întâlnire între Merz și Donald Trump la Washington.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut convocarea unei ședințe extraordinare a Consiliului de Securitate al ONU. Liderul francez a afirmat că Teheranul trebuie să înțeleagă că nu are altă opțiune decât „să înceapă negocieri de bună-credință” și să renunțe la programele sale de dezvoltare a armelor nucleare și a rachetelor balistice intercontinentale.

„Izbucnirea războiului între Statele Unite, Israel și Iran are consecințe grave pentru pacea și securitatea internațională. În acest moment decisiv, sunt luate toate măsurile necesare pentru securitatea teritoriului național și a compatrioților noștri, precum și a influenței noastre în Orientul Mijlociu”, scrie Macron pe X.

„Franța este, de asemenea, pregătită să mobilizeze mijloacele necesare pentru protejarea partenerilor săi cei mai apropiați, la cererea acestora. Escaladarea actuală este periculoasă pentru toți. Ea trebuie să înceteze. Regimul iranian trebuie să înțeleagă că nu mai are altă opțiune decât să inițieze negocieri de bună credință pentru a pune capăt programului său nuclear și balistic, precum și acțiunilor sale de destabilizare regională. Acest lucru este absolut necesar pentru securitatea tuturor în Orientul Mijlociu”, mai scrie Macron pe X.

„Poporul iranian trebuie, de asemenea, să poată să-și construiască viitorul în mod liber. Masacrele comise de regimul islamic îl descalifică și impun ca poporul să aibă dreptul la cuvânt. Cu cât mai repede, cu atât mai bine. Fidelă principiilor sale și conștientă de responsabilitățile sale internaționale, Franța solicită o reuniune urgentă a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite. Sunt în contact strâns cu partenerii noștri europeni și cu prietenii noștri din Orientul Mijlociu”, conchide Macron.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat că a discutat cu ministrul israelian de externe, Gideon Sa’ar, și cu alți oficiali din regiune. „Uniunea Europeană, împreună cu partenerii arabi, analizează posibilitățile de soluționare a conflictului prin mijloace diplomatice”, a declarat aceasta.

Ultimele evoluții din Orientul Mijlociu sunt periculoase.

„Regimul iranian a ucis mii de oameni. Programele sale de rachete balistice și nucleare, împreună cu sprijinul acordat grupurilor teroriste, reprezintă o amenințare gravă la adresa securității globale. UE a adoptat sancțiuni severe împotriva Iranului și a sprijinit soluțiile diplomatice, inclusiv în ceea ce privește problema nucleară. Am discutat cu ministrul de externe al Israelului, Saar, și cu alți miniștri din regiune. De asemenea, UE coordonează îndeaproape cu partenerii arabi explorarea căilor diplomatice”, scrie Kallas pe X.

„Protecția civililor și dreptul internațional umanitar reprezintă o prioritate. Rețeaua noastră consulară este pe deplin angajată în facilitarea plecării cetățenilor UE. Personalul UE neesențial este retras din regiune. Misiunea noastră navală Aspides rămâne în stare de alertă maximă în Marea Roșie și este pregătită să contribuie la menținerea deschisă a coridorului maritim”, a punctat ferm Kaja Kallas.

Italia și Elveția au pus accent pe protejarea populației civile. Biroul premierului Giorgia Meloni a transmis că Italia este solidară cu cetățenii iranieni și că solicită respectarea drepturilor civile și politice.

La rândul său, guvernul elvețian s-a declarat „profund îngrijorat” de informațiile privind atacurile și a cerut „respectarea deplină a dreptului internațional” și „maximă reținere”, subliniind necesitatea protejării civililor.

Președinta Comisiei Europene, Ursula Ursula von der Leyen: „Evoluțiile din Iran sunt extrem de îngrijorătoare. Rămânem în strânsă legătură cu partenerii noștri din regiune. Reafirmăm angajamentul nostru ferm de a proteja securitatea și stabilitatea regională.”, a scris ea pe X.

Totodată, „Asigurarea siguranței nucleare și prevenirea oricăror acțiuni care ar putea agrava și mai mult tensiunile sau submina regimul global de neproliferare sunt de o importanță crucială. Uniunea Europeană a adoptat sancțiuni extinse ca răspuns la acțiunile regimului criminal al Iranului și ale Gărzii Revoluționare și a promovat în mod constant eforturile diplomatice menite să abordeze programele nucleare și balistice printr-o soluție negociată”.

„În strânsă coordonare cu statele membre ale UE, vom lua toate măsurile necesare pentru a ne asigura că cetățenii UE din regiune pot conta pe sprijinul nostru deplin. Solicităm tuturor părților să dea dovadă de maximă reținere, să protejeze civilii și să respecte pe deplin dreptul internațional”, a notat, Ursula Ursula von der Leyen.

Premierul Australiei, Anthony Albanese, a afirmat că țara sa este solidară cu „poporul curajos al Iranului în lupta sa împotriva opresiunii”, dar a susținut, în același timp, eforturile SUA de a împiedica Iranul să obțină arma nucleară.

Rusia a reacționat printr-o condamnare fermă, calificând intervenția drept „un act premeditat și neprovocat de agresiune armată împotriva unui stat suveran și independent, membru al ONU”.

Ministerul rus de Externe a descris operațiunea drept „un pas nesăbuit” și „o aventură periculoasă”, susținând că aceasta încalcă normele dreptului internațional și urmărește „distrugerea ordinii constituționale și eliminarea conducerii unui stat care a refuzat să se supună dictatului de forță și hegemonismului”.

CITIȚI ȘI:

• ACTUALIZARE | 40 de morți după un atac asupra unei școli de fete din sudul Iranului, potrivit presei de stat
• ACTUALIZARE | MAE activează Celula de Criză: „Rămâneți lângă adăposturi și limitați deplasările”
• Expert militar: „Nu mă aștept la o invazie la scară largă în Iran. Ar fi un coșmar, un nou Irak sau Afganistan”

X