Revista presei | 2 martie 1992 – ziua în care imperiul a contraatacat
Presa din RM acordă spațiu evenimentelor din Orientul Mijlociu și siguranței cetățenilor moldoveni aflați în zona de risc. Între timp, publicațiile naționale readuc în actualitate consecințele și contextul războiului de pe Nistru, la 34 de ani de la izbucnirea acestuia. Din presă mai aflăm cum decurg lucrările la Podul de Flori de la Ungheni, dar și ce obiective au stabilit autoritățile pentru creșterea suprafețelor verzi în R. Moldova, care are o rată de împădurire semnificativ sub media UE.
Ziarul de Gardă publică reacția Ministerului de Externe al RM la criza din Orientul Mijlociu. Șeful diplomației de la Chișinău, Mihai Popșoi, a publicat un mesaj pe rețeaua X, în care condamnă ferm atacurile Iranului asupra suveranității și integrității teritoriale a statelor din Orientul Mijlociu și face apel la reținere pentru a evita o instabilitate suplimentară în regiune”, notează publicația.
Iar TV8 publică avertismentul emis de Ambasada Republicii Moldova în Israel, care atenționează repetat cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul israelian să respecte măsurile de precauție. Aceștia trebuie să rămână în adăposturile antirachetă și să evite deplasările neesențiale. Potrivit unui comunicat al instituției, situația de securitate rămâne complexă și poate dura câteva zile, mai scrie TV8.
Jurnal.md notează între timp că mai multe zboruri de pe Aeroportul Internațional „Eugen Doga” din Chișinău au fost anulate din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Este vorba de cursele spre Tel Aviv și Dubai, precizează sursa citată.
Agenția IPN notează că pe 2 martie se împlinesc 34 de ani de la izbucnirea războiului de pe Nistru. Istoricul Anatol Țăranu subliniază că „dincolo de cronologie, este esențial să înțelegem semnificația istorică a acestei date, care marchează începutul primului război post-sovietic prin care Moscova a încercat să oprească dezintegrarea imperiului și să testeze mecanismele de control asupra fostelor republici desprinse de metropolă. Războiul de pe Nistru a durat cinci luni. A lăsat în urmă peste o mie de morți, câteva mii de răniți și zeci de mii de refugiați”, amintește Anatol Țăranu. Pentru Republica Moldova, a fost o traumă fondatoare. Pentru Moscova imperială, a fost un experiment strategic reușit, conchide editorialistul.
Crearea unui fond de convergență este „cea mai reușită inițiativă” a Chișinăului din încercările de a soluționa problema transnistreană și pare a fi inspirată din experiența reunificării Germaniei, spune analistul Igor Boțan, unul dintre invitații permanenți ai podcastului „Dincolo de Știri” de la Europa Liberă. „În Germania, când s-au pus bazele reunificării, s-a început cu fondul, pentru că era foarte clar că trebuie depășite decalajele dintre Germania Federală, care era super dezvoltată, și Germania Democratică, aflată sub conducerea unui regim totalitar comunist”, a menționat comentatorul. Autoritățile de la Chișinău planifică, pentru început, să suplinească acest fond din încasările care vor veni în buget după ce vor fi anulate, treptat, o serie de scutiri fiscale și vamale aplicate companiilor din regiunea transnistreană încă din anii 2000, notează EL. Totuși, cel de-al doilea invitat al podcastului, analistul Nicolae Negru, anticipează că agenții economici din regiunea transnistreană se vor opune și vor spune că sunt taxați de două ori, plătind atât în bugetul Republicii Moldova, cât și în bugetul republicii nerecunoscute.
Iar postul public de televiziune Moldova 1 relatează despre treizeci de zile de arest pentru conducerea primăriei Durlești, într-o cauză penală privind deposedarea administrației publice locale de mai multe terenuri. Bănuiții ar fi pus la punct o schemă prin care au deposedat Primăria Durlești de terenuri cumpărate la un preț simbolic, apoi revândute cu sume până la 40 de mii de euro unor dezvoltatori imobiliari. Totodată, bănuiții ar fi falsificat extrase cadastrale și acte de proprietate, pentru a facilita atribuirea ilegală a terenurilor, notează postul de televiziune.
Cât de mult vor crește impozitele după ce valoarea cadastrală a bunurilor imobile a crescut de trei ori, aflăm din Podcast ZdCe. Directorul general al Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, a explicat în cadrul podcastului de ce a fost necesară reevaluarea bunurilor imobile care s-a soldat cu majorarea valorii cadastrale a acestora, fapt ce a stârnit neclarități, critici și nemulțumiri, notează ZdG. Noile valori pot fi verificate pe site-ul geodata.gov.md și vor fi aplicate din 2027.
De pe TVR Moldova aflăm că lucrările la Podul de Flori de la Ungheni, ce va lega localitățile Golăiești (România) și Zagarancea (Republica Moldova), avansează în ritm susținut pe ambele maluri ale râului Prut. Lucrările se desfășoară conform graficului, iar finalizarea construcției este estimată pentru luna iulie, precizează Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Podul de la Ungheni Golăiești - Zagarancea este primul pod rutier construit la nivel de autostradă peste Prut, la mai bine de 60 ani de la ultima structură construită, remarcă TVR Moldova.
Campania de împădurire „Primăvara2026” trece Prutul. Plantări simultane în R. Moldova și România, titrează portalul Deschide.md. Potrivit publicației, pe 14 martie, cetățenii Republicii Moldova și ai României vor planta simultan păduri pe ambele maluri ale Prutului, într-o acțiune comună dedicată protejării mediului. Per total, în această primăvară sunt planificate lucrări de împădurire pe o suprafață de 3 000 de hectare și plantarea a peste 11 milioane de puieți, crescuți în pepinierele specializate, precizează Deschide.md. În prezent, rata de împădurire a Republicii Moldova este de puțin peste 11%, semnificativ sub media Uniunii Europene, care depășește 35%. În ultimii ani, au fost împădurite peste 20.000 de hectare, menționează autorul articolului.
Iar în cadrul podcastului „Sănătate fără Mituri” publicat de Agora aflăm cât adevăr și câtă exagerare există în cele mai populare mituri despre sănătatea ochilor – între care credința că ecranele pot duce la orbire, cititul pe întuneric înrăutățește vederea și că morcovii ne ajută să vedem mai bine.
