Revista presei internaționale | Conflictul din Orientul Mijlociu ar putea dura câteva săptămâni; După Siria și Venezuela, Iranul află că nu poate conta pe Rusia
Presa internațională comentează pe larg noul conflict izbucnit în Orientul Mijlociu, după ce Iranul a refuzat în mod repetat să încheie un acord privind limitarea programului său nuclear, precum cer Statele Unite. Mai multe publicații descriu impactul conflictului militar atât asupra situației din regiune, cât și asupra economiei globale. Presa de la Kiev remarcă, între timp, efectele pe care le au luptele din Orientul Mijlociu asupra războiului ruso-ucrainean.
BBC relatează că Iranul a reluat atacurile asupra bazelor americane din Golful Persic, precum și asupra unor orașe din Israel, după ce liderul suprem Ali Khamenei a fost ucis în urma unor lovituri comune ale SUA și Israelului. Teheranul susține că a vizat zeci de obiective americane și israeliene, inclusiv o bază aeriană și un portavion, în timp ce Washingtonul afirmă că rachetele nu și-au atins țintele, dar confirmă moartea a trei militari americani, notează BBC. Același serviciu de presă precizează că explozii au fost raportate în mai multe state din Golf, inclusiv în Emiratele Arabe Unite, Qatar și Bahrain, iar liderii occidentali au făcut apel la reținere pentru a evita extinderea conflictului. Între timp, autoritățile iraniene au anunțat instituirea unei conduceri interimare până la desemnarea unui nou lider suprem, promițând continuarea confruntării cu SUA și Israelul, mai scrie BBC.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat pentru The New York Times că armata americană este pregătită să continue ofensiva împotriva Iranului timp de „patru-cinci săptămâni”. El a afirmat că are „trei variante foarte bune” pentru conducerea Iranului și a sugerat fie o schimbare de regim similară celei din Venezuela, fie o revoltă internă care să răstoarne actuala putere de la Teheran. În același interviu oferit ziarului The New York Times, Trump a adăugat că ar putea ridica sancțiunile impuse Iranului dacă noua conducere a țării va deveni un partener pragmatic, dar a evitat să ofere garanții privind sprijinul direct pentru populația iraniană.
O bază aeriană a Forțelor Aeriene britanice a fost atacată de o dronă iraniană, informează Daily Mail, precizând că incidentul a avut loc la scurt timp după ce premierul britanic Keir Starmer a autorizat Statele Unite să efectueze lovituri „defensive” de pe această bază asupra platformelor de lansare a rachetelor iraniene. În jurul miezului nopții de sâmbătă spre duminică, o explozie a fost semnalată la baza din Limassol, fiind declarată stare de „amenințare la adresa securității”, notează publicația. Militarii britanici au primit ordin să se întoarcă imediat acasă, să se adăpostească și să aștepte instrucțiuni suplimentare, scrie Daily Mail.
Potrivit Cyprus Mail, în urma atacului dronei iraniene asupra bazei aeriene britanice de pe insula Cipru, nu s-au înregistrat victime. Ziarul consemnează că Ministerul Apărării din Marea Britanie a confirmat incidentul și a anunțat măsuri de precauție la bază. În același timp, presa de la Ankara informează că Iranul ar fi vizat și baza americană Incirlik din Turcia, dar informația nu a fost deocamdată confirmată oficial.
AFP informează că Germania, Franța și Marea Britanie se arată pregătite să se alăture operațiunilor militare ale SUA și Israelului dacă Iranul nu încetează atacurile asupra țărilor din Orientul Mijlociu care nu sunt implicate în conflict. Într-o declarație comună, la care face trimitere AFP, cele trei state condamnă loviturile „disproporționate” ale Iranului și le califică drept o amenințare la adresa aliaților europeni și a populației civile din regiune.
În weekend, Iranul a lansat sute de atacuri cu drone asupra statelor arabe din Golful Persic, vizând baze americane, aeroporturi și porturi, provocând victime și pagube economice semnificative, relatează The Wall Street Journal. Potrivit publicației, strategia amintește de tacticile folosite de Rusia în Ucraina, vizând infrastructura cheie pentru a slăbi psihologic și economic adversarul. Dronele iraniene sunt mici, greu de interceptat și ușor de produs, putând fi lansate de pe mare sau de pe uscat, în combinație cu rachete pentru a depăși apărarea antiaeriană, explică ziarul. Atacurile au creat haos în transport și au dus la creșteri puternice ale prețului petrolului, iar analiștii citați de The Wall Street Journal spun că Iranul încearcă, în acest fel, să pună presiune pe aliații SUA și să extindă impactul conflictului la nivel internațional.
Pe fondul escaladării conflictului dintre SUA și Iran, prețurile petrolului ar putea crește brusc și s-ar putea menține la niveluri ridicate, avertizează The Economist. Publicația amintește că, în timpul conflictului militar de 12 zile izbucnit între părți vara trecută, cotația petrolului Brent a urcat cu doar 7%. De această dată, piețele sunt mai tensionate, deoarece Washingtonul promite bombardamente prelungite, iar riposta Teheranului vizează inclusiv infrastructură civilă și baze din regiune, explică The Economist. Evoluția prețului la țiței depinde în mare măsură de eventuale atacuri asupra zăcămintelor petroliere din statele Golfului Persic, aflate în raza rachetelor iraniene, un scenariu care ar provoca reacții dure din partea vecinilor, remarcă aceeași publicație. Un alt factor de risc îl reprezintă situația din Strâmtoarea Ormuz, rută esențială pentru exporturile de petrol, pe care Iranul amenință să o blocheze, deși o astfel de măsură ar genera consecințe economice și militare imediate, conchide The Economist.
Reuters relatează că, după atacurile americane și israeliene asupra Iranului, prețul petrolului Brent a crescut deja cu aproximativ 10%, ajungând la 80 de dolari pe baril. Analiștii intervievați de agenția de presă estimează că, dacă Strâmtoarea Ormuz va fi închisă, prețul ar putea ajunge la 100 de dolari pe baril. Experții citați de Reuters precizează că peste 20% din petrolul mondial trece prin Strâmtoarea Ormuz, iar închiderea acesteia ar putea reduce livrările cu 8–10 milioane de barili pe zi, chiar dacă o parte a petrolului ar fi redirecționată prin conductele din Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. În urma tensiunilor, companiile petroliere și guvernele din Asia verifică rezervele și caută rute alternative pentru transportul și aprovizionarea cu țiței și gaze, subliniază Reuters.
După loviturile aeriene lansate de Israel și SUA, Iranul nu va mai putea furniza Rusiei rachete pentru războiul din Ucraina. Această opinie a fost exprimată la Radio NV de Serghei Danilov, director adjunct al Centrului pentru Studii din Orientul Mijlociu. Potrivit acestuia, rachetele iraniene vor fi distruse sau folosite, iar cele rămase ar urma să fie păstrate pentru situații extreme. Expertul a adăugat că, deși atacurile pot fi văzute ca un act de război, slăbirea unui aliat important al Rusiei are, din punct de vedere pragmatic, o importanță mare pentru Ucraina.
După Siria și Venezuela, astăzi Iranul se poate convinge el însuși că nu poate miza pe sprijinul Rusiei, care s-a ferit să acorde sprijin militar împotriva atacurilor americane și israeliene, scrie Politico. Publicația amintește că, în momente decisive, reacția Moscovei a fost mai degrabă declarativă decât concretă, în pofida parteneriatelor strategice încheiate cu vechii săi aliați. Faptul că Rusia nu a intervenit în sprijinul Iranului îi afectează imaginea pe plan internațional, dar situația i-ar putea aduce și unele avantaje, constată Politico. Moscova va încerca să distragă atenția de la inacțiunea sa și să acuze Occidentul, în special SUA, că încalcă normele internaționale, întărindu-și totodată poziția dură față de Ucraina, explică publicația. Potrivit mai multor oficiali și analiști citați de Politico, evenimentele din Iran confirmă neîncrederea Kremlinului în diplomația cu Washingtonul. Dacă negocierile de pace privind Ucraina, mediate de SUA, vor eșua, Moscova va avea deja argumente pregătite pentru a-și justifica poziția, mai scrie Politico.
