Grigore Guzun, despre conflictul din Orientul Mijlociu: Interdependențele economice globale vor aduce scumpiri în lanț
Escaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu riscă să provoace „unde de șoc” pe dimensiunea energetică, iar prima vizată ar putea fi Uniunea Europeană, inclusiv Republica Moldova. Interdependențele economice globale vor aduce scumpiri în lanț după blocarea strâmtorii Ormuz - cel mai important canal petrolier din lume, afirmă expertul în relații internaționale, Grigore Guzun.
„Situația este extrem de gravă, pentru că implică, practic, întreaga regiune din Orientul Mijlociu și, cel mai probabil, vom simți și efectele aici, în Europa, pe plan energetic. Cert este că planul inițial al Israelului și al americanilor nu prea a avut loc așa cum s-a prognozat, pentru că vedem că mai multe baze militare americane sunt atacate. Iranul atacă și partenerii militari din regiune, precum Bahrain, Dubai, Emiratele Arabe Unite, ceea ce sugerează faptul că lucrurile iau amploare mult mai mare. Trebuie să înțelegem de ce Iranul atacă toate statele din Orient: pentru ca acestea să pună presiune pe Statele Unite ale Americii ca să oprească atacurile”, a declarat Grigore Guzun, în jurnalul amiezii de la Moldova 1.
Expertul atenționează asupra vulnerabilității rutei de aprovizionare prin strâmtoarea Ormuz, blocajul acesteia transformând carburantul într-o resursă mai scumpă. „Se înregistrează creșteri de prețuri la petrol și vor fi simțite inclusiv în Republica Moldova”.
„Probabilitatea ca acest război sau conflict militar să ajungă pe continentul european este mică, pentru că vorbim de o distanță geografică destul de mare, dar, cu siguranță, consecințele acestui conflict vor fi simțite și în Europa. În primul rând, vorbim pe plan energetic, pentru că o bună parte din petrolul care vine din Emiratele Arabe Unite, Qatar, Kuweit trece prin strâmtoarea Ormuz și o bună parte din el ajunge și pe piața europeană”, a amintit Grigore Guzun.
Analistul a mai explicat conexiunea și dependența de China - dacă petrolul se scumpește, se măresc costurile de producție ale tuturor bunurilor de import.
„Dacă vorbim de strâmtoarea Ormuz, majoritatea petrolului de acolo - 80% - merge pe piața din Asia, adică cea mai mare parte merge în China. Dacă va crește costul petrolului, crește și costul producției în China, iar noi importăm atât mașini, cât și diferită tehnică din China, ceea ce ar putea crește costul de producție. De asemenea, crește costul final pentru cumpărătorul din Uniunea Europeană. Deci, în linii generale, cred că Uniunea Europeană ar putea fi cel mai afectată, dacă situația din regiune escaladează”, a afirmat Grigore Guzun.
Cel mai sumbru scenariu este cel de ordin geopolitic, iar criza prelungită în Orientul Mijlociu ar determina Federația Rusă să profite pentru a intensifica presiunea asupra Ucrainei, crede expertul.
„Pe plan militar, nu cred că vorbim de o escaladare, dar riscul este ca atenția statelor occidentale să se concentreze mai mult pe situația din Orientul Mijlociu și mai puțin pe Ucraina, iar aici Federația Rusă cumva ar putea trage niște foloase, inclusiv intensificarea atacurilor asupra industriei energetice sau, dacă vorbim de Republica Moldova, inclusiv prin intensificarea atacurilor hibride”, a conchis Grigore Guzun.
După ce, acum două zile, Israel și SUA au atacat Iranul, oficialii de la Teheran au hotărât să blocheze trecerea navelor prin strâmtoarea Ormuz. Trecerea navigabilă care separă Iranul de Peninsula Arabică este cel mai important canal petrolier din lume și una dintre cele mai aglomerate rute maritime, cu 200-300 de nave care tranzitează zilnic zona.
Aproximativ 82% din volumele de petrol transportate prin strâmtoare merg în Asia, restul fiind destinate Europei. Totodată, aproximativ 24% din importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) ale Chinei trec pe aici.
În timpul orelor de vârf, o navă trece la fiecare șase minute. Aproximativ 20% din transporturile de petrol și peste 30% din transporturile de gaze naturale lichefiate trec prin acest pasaj. Strâmtoarea Ormuz reprezintă un coridor vital care leagă marii producători petrolieri din Golful Persic cu piețele internaționale.
Prețurile ar urma să crească brusc pe termen scurt și ar putea rămâne la niveluri ridicate pentru o perioadă nedeterminată, notează The Economist. În vara anului 2025, la doar câteva ore după atacurile asupra Iranului, prețul petrolului de tip Brent a crescut cu 7%, ajungând la 74 de dolari pe baril - o creștere considerabilă, dar nu uriașă.
CITIȚI ȘI:
