INTERVIU | Pe parcursul unui secol, în zona R. Moldova se produc două-trei cutremure cu magnitudinea mai mare sau egală cu 7
Seismologii din R. Moldova au înregistrat cinci cutremure produse de la începutul anului curent, cu magnitudinea între 3.1 și 3.7. Cel mai puternic a fost înregistrat pe 1 februarie, la ora 14:14. Totuși, un seism înregistrat pe 23 ianuarie ridică semne de întrebare – este singurul cu epicentrul localizat pe teritoriul R. Moldova.
Mai exact, pe 23 ianuarie curent, Rețeaua Națională de Monitorizare Seismică a înregistrat, la ora 15:15, un cutremur de pământ, care a avut loc pe teritoriul Republicii Moldova, cu magnitudinea de 3.1. Focarul a fost la o adâncime de doi kilometri, fiind fixat în raionul Glodeni, la granița a trei sate: Sturzovca, Fundurii Vechi și Fundurii Noi.
Cât de des înregistrează R. Moldova cutremure cu epicentrul pe teritoriul statului și ce presupune acest fenomen, aflați din interviul oferit Companiei „Teleradio-Moldova” de către Cornel Velnița, șeful Centrului de Monitorizare Seismică de la Institutul de Geologie și Seismologie din cadrul Universității de Stat din Moldova (USM).
Reporter Teleradio-Moldova: Domnule Cornel Velnița, R. Moldova a înregistrat un cutremur „rar” pe 23 ianuarie, cu epicentrul în raionul Glodeni. „Rar” pentru că, de regulă, seismele pe care le resimțim au epicentrul localizat în România și se produc la adâncimi mari, nu de doar doi kilometri. Cât de neobișnuit este acest lucru pentru Republica Moldova?
Cornel Velnița: O adâncime de doi km înseamnă că un asemenea cutremur este de tip crustal, adică de suprafață.
Acest lucru este tipic pentru teritoriul Republicii Moldova.
Toate cutremurele cu focare în Republica Moldova sunt de acest tip: cutremure de crustă superficială.
Este vorba despre un cutremur tectonic clasic sau ar putea avea altă cauză, de exemplu, alunecări, activitate antropogenică, alte procese locale?
Acest cutremur este asociat cu tectonica locală și nu a fost însoțit de replici.
Totuși, în anumite condiții, cutremurele crustale pot fi cauzate de alți factori sau acestea pot deveni factori declanșatori ai eliberării de energie în sursă.
Ce particularități geologice are zona Glodeni? Există falii cunoscute sau structuri tectonice active în regiune?
Partea de nord a R. Moldova este situată pe Platforma Est-Europeană Precambriană.
Există câteva mici falii în zona focală din nord-vestul R. Moldova unde se produc cutremure locale.
În cazul cutremurului de la Glodeni, putem vorbi despre un fenomen izolat sau există indicii că zona ar putea deveni activă seismic?
Focarul cutremurului este localizat într-o zonă mai extinsă din nord-vestul R. Moldova. Aceasta este o zonă cu activitate seismică redusă.
Când și unde au mai fost înregistrate cutremure cu epicentrul pe teritoriul Republicii Moldova?
Cel mai puternic cutremur cu epicentrul pe teritoriul Republicii Moldova a fost înregistrat pe 2 aprilie 1988, în apropierea satului Zăicani din raionul Râșcani.
Acesta a avut magnitudinea 4.2, adâncimea 17 km, iar intensitatea la epicentru - 5.
Cutremurele locale apar mult mai rar, deoarece, de obicei, nu sunt resimțite de populație.
Care este diferența dintre un cutremur produs în Vrancea și unul pe teritoriul Republicii Moldova?
Cutremurele din zona Vrancea sunt subcrustale, adică de adâncime intermediară de 60 - 180 km. Cutremurele cu epicentre pe teritoriul R. Moldova sunt crustale, focarele lor fiind situate aproape de suprafața Pământului.
Teritoriul Republicii Moldova este mai afectat de cutremure cu focare dincolo de granițele sale, în special în Vrancea. Prin urmare, statul nostru aparține unei zone cu seismicitate ridicată.
Domnule Cornel Velnița, care a fost seismul cu cea mai mare magnitudine, înregistrat în ultimii doi ani în R. Moldova?
Pe 16 septembrie 2024, la ora 17:40, în zona seismica Vrancea din județul Buzău, România, s-a produs un cutremur moderat cu magnitudinea locală 5.4, la adâncimea de 128.4 km.
Altele două, cu magnitudinea de câte 4.4, au fost notate pe 13 februarie 2025, la ora 22:44, și pe 11 mai 2025, la ora 21:34:57, ambele produse în zona seismică Vrancea.
Cele mai semnificative cutremure înregistrate pe parcursul anului 2025 în R. Moldova
Cele mai mari cutremure înregistrate de la începutul anului 2026
Există o tendință de creștere a numărului de seisme sau valorile sunt în limitele normale?
Numărul de cutremure înregistrate de Rețeaua Seismică Națională și valorile exprimate în magnitudine și intensitate au fost și sunt în limitele relativ normale.
Rețeaua Seismică Națională înregistrează, în medie, 1.300 – 1.600 de cutremure globale și 30 - 150 de cutremure din focarul Vrancea, România.
Analiza caracteristicilor procesului seismic din regiunea carpatiană a arătat că nivelul de seismicitate din regiunea Vrancea, în perioada anilor 2014 – 2023, și mărimile observate ale magnitudinilor cutremurelor intermediare nu au depășit magnitudinea 5.7, iar intensitatea maximă în epicentru a fost I0=6.
Pe teritoriul Republicii Moldova, intensitatea nu a depășit 4 - 5 grade după scara MSK-64. Iar analiza activității seismice în regiunea carpatică a evidențiat faptul că seismicitatea din zona Vrancea, în perioada 2022 – 2025, magnitudinile cutremurelor intermediare observate nu au depășit Mw=5.4, iar intensitatea maximă la epicentru a fost I0=5. Pe teritoriul Republicii Moldova, intensitatea seismică nu a depășit valorile de 3 - 4 grade după scara MSK-64. În anul 2022, s-a înregistrat o creștere a activității seismice.
Cutremure resimțite pe teritoriul Republicii Moldova în anii 2014 – 2025:
Dar cât de des sunt înregistrate microcutremure pe care populația nu le simte?
Microcutremure pe care populația nu le resimte sub formă de intensitate din sursa Vrancea (mai mici sau egale cu 2.0) sunt între 5 - 10 per an, cele minore (2.9) sunt aproximativ între 30 - 90 per an, iar cutremurele minore (3.9) - aproximativ 30 - 50.
Cum funcționează Rețeaua Națională de Monitorizare Seismică? Câte stații avem și unde sunt amplasate?
În prezent, activitatea de monitorizare seismică a R. Moldova este realizată de către Centrul de Monitorizare Seismică din cadrul Institutului de Geologie și Seismologie al USM.
La nivel național, principala conexiune a rețelei este Centrul de Monitorizare Seismică din Chișinău, care garantează funcționalitatea Centrului Național de Date și a întregii rețele de stații seismice din teritoriu.
Un rol important în modernizarea Rețelei Seismice Naționale l-a avut acceptarea, în anul 2004, a Institutului de Geologie și Seismologie ca membru al Centrului Euro-Mediteranean de Seismologie (EMSC – CSEM) și, mai apoi, în anul 2008 - ca membru al Centrului Seismologic Internațional (ISC, Marea Britanie).
Prin aceste acțiuni, Rețeaua Națională a devenit oficial parte integrantă a rețelelor seismice distribuite la nivel european și mondial. Scopul principal al acestor organizații este înregistrarea prin tehnici avansate și eficiente a datelor seismice, stocarea, gestionarea, dezvoltarea tehnicilor de achiziționare în timp real.
Concomitent, se încearcă asigurarea unor canale dedicate de comunicații - transfer de date, procesarea rapidă și schimbul oricărui tip de date sau informații cu privire la cutremure, clădiri, administrarea bazelor mari de date, precum și diseminarea informației prin publicarea de buletine de știri și cataloage seismice.
Centrul Național de Date Seismice operează în cadrul Centrului de Monitorizare Seismică din Chișinău. Transferul de date în timp real este monitorizat cu aparatură dedicată, permițând vizualizarea înregistrărilor seismice ce reprezintă mișcările continue ale Pământului. Centrul este dotat cu dispozitive moderne pentru vizualizarea, arhivarea, și analiza datelor seismice; transmiterea și recepționarea de informații prin intermediul programelor dedicate.
Ce colaborare aveți cu seismologii din România?
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP) din România, în cooperare cu Institutul de Geologie și Seismologie de la Chișinău, au instalat, pe teritoriul Republicii Moldova, stațiile seismice de la Leova, Giurgiulești, Mileștii Mici, Chișinău, Soroca și Purcari.
Înregistrările seismice de la aceste stații sunt recepționate în timp real la Centrul Național de Date al INFP, folosind conexiuni „seedlink”. Pachetele de programe Seedlink și AntelopeTM sunt utilizate pentru achiziția și schimbul de date în timp real.
Modulul de achiziție în timp real al programului Antelope asigură detectarea automată a evenimentului, citirea timpilor de sosire ai undelor seismice, localizarea și estimarea magnitudinii cutremurului.
Baza experimentală a cercetărilor seismologice ale Institutului o constituie rețeaua de stații seismice, Rețeaua de Monitorizare Seismică a Institutului de Geologie și Seismologie include șapte stații seismice situate în orașele Chișinău, Cahul, Leova, Soroca, comunele Giurgiulești, Purcari și Mileștii Mici, cât și cele patru stații seismometrice de instrumentare a clădirilor în timpul cutremurelor de pe raza Chișinăului.
Ar mai fi de dorit amplasarea și unei stații temporare în partea de nord-vest, în Bădragii Vechi din raionul Edineț, pentru un studiu mai aprofundat al zonei seismogene de nord și nord-vestice.
Sistemul de monitorizare seismică oferă în mod rapid autorităților administrației publice centrale, populației și comunității științifice informații referitor la activitatea seismică în regiune.
În ultimii ani, a fost realizat un sistem de observări seismologice integrat atât în sistemul local, regional bilateral Republica Moldova - România, cât și în sistemul european de monitorizare seismică.
Cât de rapid pot fi validate datele preliminare și transformate în informații oficiale?
Timpul de avertizare pentru municipiul Chișinău este de 30 - 40 de secunde, în funcție de localizarea focarului.
Programul SeisComp, versiunea 5, procesează datele automat și le transformă în buletine seismice în forma electronică transmise pe o poștă securizară, apoi preluate de comandamentul de tehnicieni și ingineri, fiind oferite rapid și autorităților administrației publice centrale, altor structuri competente ale statului, populației și comunității științifice informații referitor la activitatea seismică în regiune.
Există zone din Republica Moldova mai vulnerabile seismic decât altele?
Aproximativ două treimi din teritoriul Republicii Moldova este supus pericolului seismic de un nivel foarte înalt.
Distribuția pericolului seismic pe teritoriul țării este indicată în harta zonării seismice a R. Moldova, iar în localități – în hărțile de microzonare seismică pentru fiecare localitate aparte (până în prezent, au fost efectuate lucrări de microzonare pentru Chișinău, Cahul și Comrat).
În anul 2006, Institutul de Geologie și Seismologie a elaborat o harta nouă a zonării seismice R. Moldova. Conform hărții de zonare seismică în termeni MSK-64, teritoriul Republicii Moldova este împărțit în trei zone seismogene cu trei grade de intensitate seismică după scara deja menționată: în sud-vest 8 grade, în nord-est 7 grade, iar restul, cea mai mare parte estică a țării, este de 6 grade:
În cazul unui cutremur cu magnitudine mai mare, care ar fi cele mai expuse regiuni?
Pe lângă zonarea seismică generală, se iau în considerare condițiile locale: caracteristicile geologice și tehnice ale solului, complexitatea infrastructurii, densitatea populației etc.
Hărțile pericolului seismic și ale riscului seismic sunt actualizate periodic.
Putem anticipa, pe baza datelor actuale, o posibilă activare a unor falii locale?
Putem afirma, reieșind din datele existente, că faliile locale se pot activa, există o ciclicitate, dar resimțirea și efectul acestor cutremure este insesizabil pentru om și fără a comporta pericol seismic real pentru populație, cu atât mai mult repercusiuni asupra infrastructurii locale.
Schimbările climatice, exploatările subterane sau alte intervenții umane pot influența activitatea seismică?
Schimbările climatice nu pot influența activitatea seismică, deoarece ele au efect exogen (extern) asupra suprafeței pământului, pe când cutremurele vin din interiorul pământului spre exteriorul său.
Explorările subterane provoacă cutremure din cauza operațiunilor umane, cum ar fi surpări de mine, exploatare prin injecție cu fluide, excavări sau cutremure datorate exploziilor. Sau umplerea lacurilor de acumulare.
Aceleași bombardamente, în caz de război, provoacă oscilații la nivelul solului, dând naștere la seisme, determinând o activitate seismică.
Care este cel mai realist scenariu seismic pentru Republica Moldova în următorii ani?
Teritoriul Republicii Moldova este supus pericolului seismic de un nivel foarte înalt. Pe anumite sectoare, intensitatea seismică poate atinge valoarea de 9 grade (scara de intensitate MSK–64), fapt ce poate avea consecințe grave pentru localitățile respective.
Experiența ultimelor cutremure puternice (4 martie 1977, 30 august 1986) a demonstrat că, și în condiții relativ stabile, cutremurele puternice pot aduce daune considerabile activității economice și sociale a republicii.
De exemplu, cutremurul din 30 august 1986 s-a soldat cu doi morți, 561 de răniți, 1.169 de clădiri dărâmate complet și peste 7.000 serios deteriorate. Numai daunele directe s-au ridicat la circa 700 de milioane de dolari SUA.
Regiunea Vrancea este o zona seismică complexă de convergență continentală, situată la contactul a trei unități tectonice: placa Est-Europeană, subplăcile Intra-Alpină și Moesică. Cea mai puternică activitate seismică pe teritoriul României se concentrează la adâncimi intermediare de 60 - 200 km, într-un corp litosferic mai rece, în coborâre gravitațională, orientat aproape vertical.
Activitate ridicată a fost observată în doua domenii de adâncime - între 80 și 100 km și, respectiv, între 120 și 160 km. În medie, pe parcursul unui secol, aici se produc două-trei evenimente seismice cu magnitudinea mai mare sau egală cu 7.
Ce ar trebui să știe populația despre comportamentul corect în cazul unui cutremur?
Dacă sunteți surprins în interiorul unei clădiri:
• Păstrați-vă calmul și nu intrați în panică.
• Deconectați gazul, curentul electric și alte surse.
• Așezați-vă sub o masă solidă sau lângă un perete interior rezistent și protejați-vă capul.
• Îndepărtați-vă de ferestre, oglinzi, mobilier înalt și obiecte care pot cădea.
• Nu stați sub lustre sau obiecte suspendate.
• Nu folosiți liftul.
• Nu săriți pe geam sau de la balcon.
• După seism, verificați scările și ieșiți calm din clădire.
• Dacă sunteți prins sub dărâmături, loviți într-o țeavă sau perete pentru a fi localizat și evitați să strigați inutil (pentru a economisi aerul).
Dacă sunteți într-un spațiu deschis:
• Îndepărtați-vă de clădiri, stâlpi, poduri și linii electrice.
• Mergeți spre un loc deschis și sigur.
• Dacă sunteți în mașină, opriți într-un loc sigur, evitați podurile și pasajele și rămâneți în vehicul până la încetarea mișcării.
Care este principalul mesaj al specialiștilor către populație în acest moment?
Pentru asigurarea securității seismice a țării există o mulțime de provocări, cum ar fi faptul că, în Republica Moldova, riscul seismic este evaluat, dar lucrări concrete pentru a-l diminua nu au loc.
Astfel, în R. Moldova nu au loc lucrări de consolidare a obiectelor de risc seismic - clădiri, construcții, diguri, mijloace de comunicații etc.
Totodată, populația și autoritățile locale sunt slab conștiente de pericolele și riscurile condiționate de cutremurele de pământ, este larg răspândită reconstrucția neautorizată a apartamentelor în clădirile multietajate, iar luarea de decizii, planificarea teritoriilor se face deseori fără a ține cont de pericolul și riscul seismic existent.
Lipsește abordarea complexă a diminuării consecințelor grave posibile ale pericolului seismic.
Pentru a face față provocărilor, condiționate de cutremurele de pământ este necesară elaborarea și aplicarea unui spectru larg de măsuri științifice, politice, administrative.
Printre măsurile mai urgente se numără dezvoltarea metodelor de monitorizare, avertizare și cuantificare a pericolului și riscului seismic, perfecționarea cadrului regulatoriu, ce asigură proiectarea și construcția seismorezistentă în teritoriul R. Moldova, armonizarea lui cu standardele europene, expertiza fondului construit existent, în scopul determinării gradului real de seismorezistență a acestuia, având ca obiective prioritare clădirile cu aglomerare masivă, școli, grădinițe, spitale, clădirile de importanță vitală pentru oraș, cu un grad înalt de uzură fizică, elaborarea hărților de microzonare seismică pentru teritoriile municipiilor și orașelor mai populate și importante din punct de vedere economic, formarea mecanismelor economice, ce ar asigura reducerea riscului seismic și sporirea securității seismice a populației - asigurarea la calamități naturale etc.
De asemenea, este necesară perfecționarea sistemului de pregătire continuă a cadrelor, ceea ce asigură securitatea seismică a infrastructurii și populației în Republica Moldova, precum și instruirea la modul activ în cadrul sistemului de învățământ, întreprinderi, instituții de stat, și, nu în ultimul rând, a populației pentru conștientizarea comportamentului necesar în caz de cutremur.
Realizarea măsurilor în cauză ar anticipa intervenirea pe viitor a unor situații grave, condiționate de cutremurele de pământ, ar permite soluționarea optimă a problemelor valorificării și dezvoltării durabile a teritoriului R. Moldova, a securității populației.
Domnule Cornel Velnița, vă mulțumim pentru interviu!
CITIȚI ȘI:
