Platforma Consiliului Europei semnalează o deteriorare semnificativă a libertății presei la nivel european în 2025
Libertatea presei în Europa a fost supusă unei presiuni continue pe parcursul anului 2025. Organizațiile partenere ale Platformei Consiliului Europei pentru protecția jurnalismului au înregistrat 344 de alerte grave, cu 29% mai multe decât în 2024, într-un context marcat de atacuri fizice, legislații restrictive, încercări de limitare a libertății presei și de represiune transnațională. Constatările fac parte din raportul „On the Tipping Point: Press Freedom 2025”, publicat la Strasbourg pe 3 martie.
De la lansarea Platformei în 2015, numărul alertelor anuale a crescut constant, de la 106 în primul an, la peste 330 în 2025 – o triplare în zece ani care reflectă, potrivit documentului, un mediu tot mai ostil pentru jurnalism.
Cele 344 de alerte din 2025 acoperă 46 de state membre ale Consiliului Europei, plus Rusia (exclusă în 2022) și Belarus. Țările cu cel mai mare număr de alerte au fost Rusia (50), Turcia (49), Georgia (35), Serbia (35) și Ucraina (27).
Cea mai frecventă categorie (90 de alerte sau 26% din total) a vizat atacurile la adresa siguranței fizice, inclusiv uciderea a patru lucrători media în atacuri cu drone rusești. Este vorba de jurnaliștii ucraineni Olena Hramova, Yevhen Karmazin și Tetyana Kulyk, precum și fotoreporterul francez Antoni Lallican.
La 31 decembrie 2025, 148 de jurnaliști se aflau în detenție în Europa: 36 în Azerbaidjan, 32 în Rusia, 27 în Belarus, 26 în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia și 24 în Turcia.
Instrumentele UE: cadru disponibil, implementare incompletă
Actul european privind libertatea presei (EMFA), intrat în vigoare deplină în august 2025, și directiva anti-SLAPP reprezintă progrese legislative semnificative recunoscute de raport.
Totuși, partenerii platformei avertizează că distanța dintre angajamentele formale și protecția efectivă rămâne îngrijorătoare: în 2025, mai puțin de o treime din alertele înregistrate au primit un răspuns guvernamental, iar de la fondarea Platformei în 2015, doar 20% din totalul alertelor au fost rezolvate. Raportul menționează că EMFA și directiva anti-SLAPP „oferă instrumente dacă sunt implementate decisiv”, precizând că decisivă rămâne tocmai variabila necontrolată.
Situația este confirmată de Indicele Mondial al Libertății Presei, întocmit și publicat de organizația Reporters Without Borders (Reporteri fără Frontiere), care plasează mai multe state membre ale UE, inclusiv Ungaria (locul 68 din 180), Grecia (locul 89) și Bulgaria (locul 70), sub media blocului comunitar, ceea ce arată că adoptarea legislației europene nu s-a tradus automat în îmbunătățiri de facto la nivel național.
Republica Moldova – context și implicații directe
Republica Moldova, stat candidat la UE din 2022, nu figurează printre țările cu alerte individuale în raportul Platformei pentru 2025, ceea ce reprezintă în sine un indicator relativ pozitiv în peisajul regional. În Indicele Mondial al Libertății Presei 2025, țara ocupă locul 35 din 180 – o poziție superioară mai multor state membre UE, însă cu o traiectorie care reflectă presiunile identificate anterior, cum ar fi concentrarea proprietății media, finanțarea opacă a unor instituții mediatice și vulnerabilitatea la dezinformare.
Relevanța directă a raportului Consiliului Europei pentru parcursul european al R. Moldova decurge din condiționalitatea democratică a procesului de aderare: Capitolul 10 (Societatea informațională și mass-media) și Capitolul 23 (Justiție și drepturi fundamentale) includ criterii privind pluralismul media și siguranța jurnaliștilor ca repere de evaluare formală în negocierile de accesiune.
În cel mai recent Raport de Progres al Comisiei Europene privind R. Moldova, este reiterată necesitatea consolidării independenței editoriale și a implementării cadrului anti-SLAPP.
Un capitol separat al raportului Consiliului Europei documentează extinderea represiunii transnaționale: Rusia și Belarus utilizează, potrivit documentului, cooperarea polițienească internațională, inclusiv notificările „red notice” ale Interpol, pentru a viza jurnaliști aflați în exil. Cel puțin 1.500 de jurnaliști ruși, lucrând pentru aproximativ 70 de organizații media, au fost nevoiți să plece în afara Rusiei, unii dintre aceștia activând și pe teritoriul R. Moldova sau în statele UE unde este prezentă diaspora moldovenească.
Prioritățile stabilite de partenerii Platformei
Partenerii platformei recomandă consolidarea siguranței jurnaliștilor și combaterea impunității, implementarea deplină a standardelor anti-SLAPP la nivel european și național, protejarea independenței financiare și editoriale a serviciilor publice de media, protecție sporită pentru femeile din presă și integrarea obiectivelor privind siguranța jurnaliștilor în Noul Pact Democratic al Consiliului Europei, aflat în pregătire.
Partenerii solicită, totodată, statelor membre să intensifice cooperarea cu Platforma, subliniind că rata de răspuns sub 33% din 2025 este incompatibilă cu angajamentele asumate formal în cadrul Consiliului Europei.
Platforma Consiliului Europei pentru promovarea protecției jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor a fost înființată de Consiliul Europei în 2015, în cooperare cu ONG-uri internaționale de renume active în domeniul libertății de exprimare și cu asociații de jurnaliști, pentru a furniza informații care pot servi drept bază pentru dialogul cu statele membre cu privire la posibile măsuri de protecție sau remedieri.
Parteneri Platformei sunt Federația Europeană a Jurnaliștilor, Federația Internațională a Jurnaliștilor, Asociația Jurnaliștilor Europeni, ARTICLE 19, Reporteri fără Frontiere, Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor, Index on Censorship, Institutul Internațional de Presă, Institutul Internațional pentru Siguranța Știrilor, Rory Peck Trust, Uniunea Europeană de Radiodifuziune, PEN International, Centrul European pentru Libertatea Presei și a Mass-Media, Free Press Unlimited și Fundația Justiție pentru Jurnaliști.
CITIȚI ȘI:
