PAS a înregistrat un proiect de lege care prevede substituirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română”. Opoziția critică inițiativa
Un proiect de lege care prevede substituirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în actele legislative a fost înregistrat în Parlament de către un grup de deputați PAS. Opoziția parlamentară critică inițiativa. Modificările sunt necesare, chiar dacă întârziate, consideră experții.
Proiectul, care ar putea fi votat la ședința de mâine a Legislativului, conține trei prevederi de bază. Prima vizează sintagma „limba moldovenească”, care va fi substituită cu sintagma „limba română”, în actele normative.
A doua prevedere, denumirea sărbătorii „Limba Noastră”, marcată pe 31 august, care va fi înlocuită cu „Limba Română”, iar a treia clarifică statutul oficial al limbii române în Republica Moldova. Scopul inițiativei este să aducă statutul limbii române în albia firească, a declarat pentru Radio Moldova, deputatul PAS, Oazu Nantoi.
„Este un lucru atât de evident și firesc, rămâne doar de regretat că nouă ne-a trebuit mai mult de 30 de ani ca să ajungem la această concluzie. Proiectul de pe ordinea de zi, pentru ziua de joi, va fi supus votului”, a declarat Oazu Nantoi.
Opoziția parlamentară critică inițiativa, considerând-o ilegală, iar acum pregătește o declarație cu referire la carențele proiectului, a afirmat pentru postul nostru de radio, deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Vasile Bolea.
„Probabil că ei vor încerca cumva să modifice textul constituțional printr-o lege organică, ceea ce este un absurd juridic în primul rând și este o sfidare a Constituției Republicii Moldova”, spune deputatul Vasile Bolea.
Inițiativa este una binevenită, iar aceste modificări legislative trebuiau efectuate acum aproape 10 ani, a declarat pentru Radio Moldova doctorul habilitat în jurisprudență, Alexandru Arseni.
„Acest proiect de lege, elaborat și înregistrat în Parlament, e cam târzior, dar, vorba aceea, mai bine mai târziu decât deloc, pentru că hotărârile Curții Constituționale în conformitate cu articolul 140 din Constituție sunt definitive, nu se supun niciunei căi de atac și sunt obligatorii spre executare de către toate instituțiile, inculsiv Parlamentul, pe teritoriul Republicii Moldova. Acestea sunt norme imperative, nu e la discreția Parlamentului că vrea sau nu vrea, este obligatoriu”, a declarat Alexandru Arseni.
Amintim că în decembrie 2013, Curtea Constituțională a stabilit că Declarația de Independență, care se referă la limba română ca limbă de stat, face parte din Constituție și prevalează asupra textului acesteia, care prevede că denumirea oficială este „limba moldovenească”. Experții susțin că autoritățile sunt obligate să îndeplinească hotărârea și, respectiv, să modifice textul Constituției, dar de atunci nu a existat o majoritate parlamentară de ⅔ de deputați care să amendeze legea supremă.
