Majorarea cu 25% a prețului țițeiului se va reflecta rapid în prețurile finale, avertizează experții
Conflictul din Orientul Mijlociu a declanșat o creștere a prețului petrolului de 25% în doar câteva zile. În cazul economiilor vulnerabile precum cea a Republicii Moldova, fenomenul se va reflecta rapid nu doar la pompă, ci în prețul bunurilor și serviciilor. Presiunea ar putea deveni vizibilă în perioada imediat următoare, avertizează expertă în energie, Eugenia Gusilov.
Viteza cu care cotațiile internaționale se reflectă în prețul final indică o sensibilitate extremă a lanțurilor de aprovizionare, iar „efectele se resimt deja”, constată experta.
„Avem o creștere a prețului la țiței de joia trecută, când aveam 66 de dolari pe baril, astăzi avem 83 de dolari pe baril, deci o creștere de 25%. Din start vedem această creștere și cu siguranță se poate ajunge la 90 de dolari pe baril, pentru că creșterea este destul de rapidă într-un interval scurt de timp și se transferă și foarte repede către prețurile finale. Adică, ceea ce plătim noi pentru carburanți: motorină, benzină”, a declarat Eugenia Gusilov la Moldova 1.
Blocajul Strâmtorii Ormuz ai destabilizat prețurile la nivel global
Strategia Iranului în acest conflict rezidă în controlul asupra Strâmtorii Ormuz prin care tranzitează o cincime din resursele energetice ale planetei, iar eventuale blocaje pot destabiliza prețurile la nivel global.
„Strâmtoarea Ormuz, pe care o controlează Iranul, pe acolo trec 20% din fluxurile mondiale de țiței și 20% din fluxurile de gaz natural lichefiat, care este trimis din Golful Persic în special de Qatar - un mare producător și exportator de gaz natural lichefiat. 80% din exporturile de gaz lichefiat ale Qatarului se duc către piețele din Asia, deci cumva Europa este mai puțin afectată. Dar oricum vor fi afectate țările care au importuri directe de gaz natural lichefiat din Qatar și în special vorbim despre Italia, Polonia, Belgia”, explică Eugenia Gusilov.
Dependența de importuri, vulnerabilitatea R. Moldova
Fragilitatea Republicii Moldova este că nu dispune de rafinării sau producție proprie pentru a amortiza „șocurile externe”.
„Aceste creșteri ale cotațiilor de pe piața mondială la barilul de țiței se transferă mult mai repede decât alte dăți către consumatorul final în prețul pe care îl plătim la motorină și la benzină. Republica Moldova se bazează pe importuri, nu are producție autohtonă, nu are rafinării. Este extraordinar de expusă și vulnerabilă și depinde de România. Acum, în România există pârghii pentru a interveni pe prețul final din piață, pentru că statul poate să micșoreze TVA, acciza, poate să subvenționeze parțial o parte din aceste creșteri, cum a mai făcut-o în anii trecuți”, susține Eugenia Gusilov.
Efectul de domino: Inflație și scăderea puterii de cumpărare
Scumpirea carburanților nu este un fenomen izolat, ci un motor al inflației generalizate. Eugenia Gusilov avertizează că prețurile alimentelor și ale serviciilor vor urma aceeași traiectorie ascendentă, în timp ce veniturile populației vor rămâne în urmă, generând o presiune socială imensă asupra economiilor fragile.
„La toate vor crește, pentru că în momentul în care se scumpește motorina și benzina, asta automat duce în sus cheltuielile cu transportul pentru distribuția tuturor mărfurilor. Asta înseamnă faptul că inflația se poate duce în sus, iarăși vor crește prețurile la alimente, la tot felul de bunuri și servicii. Iar salariile, după cum știm, cresc ultimele. Se va crea o presiune pe puterea de cumpărare a consumatorilor, a cetățenilor și asta e de natură să afecteze toate economiile, dar mai ales economiile unor țări care și așa aveau o situație economică fragilă”, a punctat Gusilov.
Semnale internaționale de gestionare a crizei
Mesajele liderilor indică o intervenție limitată în timp și sugerează că „impactul economic ar putea fi unul tranzitoriu”: „vorbim de săptămâni, nu de ani”, anticipează experta.
„Partea bună este că vedem opțiuni din partea Israelului, declarații care spun că această intervenție militară va fi limitată în timp. Asta înseamnă că impactul poate fi absorbit, poate fi gestionat. (...) Este un semnal încurajator că, deși vom vedea totuși niște creșteri în perioada următoare, aceste creșteri pot fi gestionate prin mecanismele existente”, a conchis Eugenia Gusilov.
După ce, acum patru zile, Israelul și SUA au atacat Iranul, iar liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei a fost ucis, oficialii de la Teheran au hotărât să blocheze trecerea navelor prin strâmtoarea Ormuz. Trecerea navigabilă care separă Iranul de Peninsula Arabică este cel mai important canal petrolier din lume și una dintre cele mai aglomerate rute maritime, cu 200-300 de nave care tranzitează zilnic zona.
Aproximativ 82% din volumele de petrol transportate prin strâmtoare merg în Asia, restul fiind destinate Europei. Totodată, aproximativ 24% din importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) ale Chinei trec pe aici.
Prețurile ar urma să crească brusc pe termen scurt și ar putea rămâne la niveluri ridicate pentru o perioadă nedeterminată, notează The Economist.
Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu are repercusiuni și în Republica Moldova.
CITIȚI ȘI:
