Revista presei | Patru ani de la semnarea cererii de aderare la UE; Conflictul din Orientul Mijlociu și prețurile la resurse energetice în RM
Presa națională consemnează că pe 3 martie s-au împlinit patru ani de când R.Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană și comentează reușitele acestui parcurs. Experții economici analizează între timp în ce măsură conflictul armat din Orientul Mijlociu ar putea duce la majorarea tarifelor pentru resurse energetice.
RFI o citează pe vicepremierul pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, care a subliniat că în contextul internațional actual, nicio țară nu poate face față singură provocărilor, iar apartenența la o familie puternică, întemeiată pe solidaritate și sprijin reciproc, este o garanție de stabilitate și pace, mai ales pentru țările mici ca Moldova.
La patru ani de la semnarea cererii de aderare la UE, eurodeputatul român, Siegfried Mureșan, președinte al delegației Parlamentului European pentru relațiile cu R. Moldova, a menționat că în această perioadă, UE a sprijinit R.Moldova mai mult ca oricând. Statul a fost conectat la sistemul european de energie electrică, fiind ajutat să treacă peste criza energetică provocată de Federația Rusă. A fost aprobat cel mai mare plan de investiții din istoria RM, de 1,9 miliarde de euro, liberalizat comerțul UE–R.Moldova, și a fost oferit acces la roaming și la alte programe europene. Astăzi, R.Moldova este mai puternică și mai integrată în Uniunea Europeană ca niciodată, observă eurodeputatul român, citat de RFI.
Astăzi, Republica Moldova este mult mai aproape de obiectivul său de aderare la Uniunea Europeană, apreciază experții citați de Radio Chișinău. La patru ani de la depunerea cererii de aderare, Republica Moldova a devenit țară candidată la Uniunea Europeană și a început negocierile tehnice pe mai multe capitole. Screeningul s-a încheiat într-un termen record, iar obiectivul de aderare este prevăzut în Constituție, oferind un cadru clar pentru următorii ani, rezumă postul de radio. Analiștii de la Chișinău subliniază că în continuare succesul privind aderarea depinde de o strategie coerentă și de reforme profunde, în special în justiție și administrație, mai scrie Radio Chisinau. Chiar dacă termenul realist pentru aderare ar putea fi 2030, esențial este ca procesul să producă schimbări ireversibile în societatea și instituțiile statului, spun experții, citați de postul de radio.
La patru ani de la depunerea cererii de aderare la Uniunea Europeană, Republica Moldova a îndeplinit condițiile pentru deschiderea tuturor capitolelor de negociere. Declarația a fost făcută pentru TVR Moldova de purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Markus Lammert. Potrivit oficialului european, următorul pas depinde de un acord politic al Consiliului European. „Decizia este în mâinile statelor membre. Menținerea ritmului reformelor este esențială, fiind consolidată de sprijinul puternic al parlamentului pentru parcursul european al țării după alegerile din septembrie anul trecut. ”
Viteza de aderare a Moldovei, peste birocrația europeană – e titlul unei analize publicate de Deutsche Welle. Autorul articolului, Vitalie Călugăreanu, observă că de câteva luni, președinta Maia Sandu „bate cu și mai multă putere la porțile UE. Le spune tranșant partenerilor externi că „Moldova nu are timp, că riscurile de securitate sunt foarte mari și că trebuie să ne grăbim”. Altfel spus, Moldova caută aliați puternici: „Într-un context în care dreptul internațional nu mai oferă suficiente garanții, politica externă devine un instrument esențial de securitate, iar apartenența la alianțe și parteneriate solide este vitală. Când dreptul internațional nu te mai apără suficient, trebuie să faci parte din alianțe și să ai prieteni capabili să sară în ajutor atunci când este nevoie”, spune Maia Sandu, citată de DW.
Iar editorialistul Nordnews, Vitalie Cazacu, constată că miza aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană a depășit demult sfera aspirațiilor diplomatice, devenind un test de supraviețuire instituțională într-un context regional volatil. La patru ani de la semnarea cererii de aderare, Chișinăul se află într-o postură paradoxală, smnalează editorialistul: deține un calendar ambițios, dar funcționează cu un motor administrativ subdimensionat, forțat să ruleze într-o „ceață” geopolitică ce nu dă semne de risipire. Teza este simplă, dar inconfortabilă: bifarea etapelor tehnice nu suplinește lipsa unei mase critice de specialiști locali și nici nu garantează imunitatea în fața incertitudinilor externe, atrage atenția Vitalie Cazacu.
Între timp, mai multe publicații scriu că Guvernul de la Kiev va introduce în zilele următoare restricții la importul de struguri, vin și alcool din R. Moldova. Măsura este una „în oglindă”, după ce Chișinăul a interzis importul de carne de pasăre din Ucraina, spunând că a depistat o substanță interzisă în furajele din țara vecină, notează Europa Liberă. Serviciul ucrainean al Europei Libere a vorbit cu viceministrul Economiei, Mediului și Agriculturii de la Kiev, Taras Visoțki, care a explicat acțiunile guvernului său. „Nu au fost depistate reziduuri de antibiotice în carnea de pasăre propriu-zisă, nici de către autoritățile ucrainene, nici de către partea moldovenească. În condițiile în care toate aceste informații au fost comunicate, iar o legătură directă între reziduurile dintr-un lot de furaje și producția de carne de pasăre nu a fost demonstrată, considerăm că decizia este nejustificată și poate fi calificată drept o măsură netarifară de restricționare a accesului pe piață. Având în vedere că Republica Moldova a aplicat o astfel de restricție netarifară asupra principalului produs de export din Ucraina, s-a decis introducerea unei măsuri „în oglindă” în raport cu cea mai importantă poziție de export a Republicii Moldova către Ucraina”, a explicat oficialul ucrainean. Potrivit datelor oferite de guvernul de la Kiev, în 2025 Ucraina a exportat în R. Moldova carne de pasăre în valoare de 33 de milioane de dolari, o sumă similară cu cea exporturilor de struguri, vinuri și alcool moldovenesc către țara vecină, precizează EL.
Presa continuă să semnaleze un risc de scumpiri în R. Moldova, după blocarea uneia dintre cele mai importante rute petroliere din lume - Strâmtoarea Ormuz, pe fondul operațiunii militare a Statelor Unite și Israelului împotriva Iranului. Prețul la carburanți continuă să crească și în Republica Moldova, fiind influențat de războiul din Orientul Mijlociu, constată TVR Moldova. Pentru miercuri, ANRE a anunțat o creștere a prețului la carburanți. Un litru de benzină cu cifra octanică 95 va costa 23 de lei și 97 de bani, cu 13 bani mai mult decât marți. Iar un litru de motorină va ajunge la 21 de lei și 21 de bani, cu 34 de bani mai mult, observă autorul articolului. Experții economici intervievați de TVR Moldova spun că majorarea prețurilor este condiționată de câțiva factori: creșterea accizelor, la început de an, ca parte a politicii fiscale, aprecierea dolarului, însă ponderea cea mai mare o are conflictul din Orientul Mijlociu. Veaceslav Ioniță, expert economic: La noi ANRE-ul are o metodologie care nu permite o creștere bruscă. Și chiar dacă bursa s-a dus brusc în sus, ANRE-ul crește prețul treptat. Așa că era clar că azi-mâine, următoarele zile, noi încă vom absorbi șocul creșterii care a fost, remarcă expertul.
Potrivit jurnalistului economic Ion Preașcă, citat de Radio Chișinău, evoluția prețurilor va depinde de durata conflictului și de eventualele daune asupra infrastructurii energetice a țărilor din Golf. În Republica Moldova, efectele se vor vedea mai întâi la pompă, iar prețurile la gaze ar putea crește semnificativ, dat fiind că stocurile comerciale au fost epuizate și orice achiziție nouă se face la prețuri mai mari, a menționat expertul Ion Preașcă. „Noi depindem de evoluțiile de la bursa internațională. E adevărat că ajustarea durează câteva săptămâni, dar ea vine. Avem deja o creștere a prețului petrolului la nivel local cu 20%, deși la pompă produsele petroliere au crescut cu 10% — adică mai lent, pentru că stocurile acoperă câteva săptămâni. Mai avem și o altă problemă: două din trei rafinării din România sunt în reparație. La gaz, stocurile comerciale ale Energocom, făcute tocmai pentru situații imprevizibile, au fost deja epuizate în această iarnă mai rece. Dacă va trebui să cumpărăm gaz acum la bursă, este evident că vom plăti prețuri mult mai mari. În costul final al produselor alimentare, totuși nu se va ajunge la 10% impact, este un impact mai mult psihologic”, a afirmat expertul.
Solicitat de Moldpres, expertul în energie Sergiu Tofilat afirmă că legătura dintre conflictul din Orientul Mijlociu și prețurile la resursele energetice este una directă. „Dacă războiul se va termina rapid, putem evita scumpirile. Tariful la gaze nu ia în considerare efectul de o zi, două sau o săptămână, ci se bazează pe prețurile medii anuale. Totuși, dacă conflictul se va întinde pe câteva luni, ne putem aștepta la majorări”, a declarat Tofilat. La rândul său, expertul român Cosmin Păcuraru susține că, deocamdată, nu există motive clare pentru majorarea tarifelor la gazele naturale în Republica Moldova. El explică faptul că prețurile la petrol și gaze sunt influențate de reacțiile „emoționale” ale burselor în context geopolitic. Expertul subliniază că Republica Moldova se aprovizionează în principal din România, iar în depozitele românești mai există stocuri de gaze estimate la 25–30%. În plus, compania Energocom ar fi realizat deja achizițiile necesare pentru perioada următoare, mai spune Cosmin Păcuraru, citat de Moldpres.
În contextul conflictului din Orientul Mijlociu, Jurnal.md relatează că peste 120 de cetățeni ai RM din Israel, Qatar și Emiratele Arabe Unite au solicitat repatrierea. Celula de Criză a Ministerului Afacerilor Externe informează că din cei 17 cetățeni ai Republicii Moldova aflați în Israel, care au solicitat anterior să fie evacuați, 2 cetățeni, care dețin și cetățenia României, vor pleca miercuri din Tel Aviv spre Taba cu autobuzul pus la dispoziție de Ambasada României. Ceilalți 15 cetățeni, contactați de către misiunea diplomatică, au comunicat că, la această etapă, nu mai solicită evacuarea.
În ultima perioadă, în spațiul public au apărut mesaje despre „pierderea ieșirii la Marea Neagră de către Republica Moldova” și „vânzarea țării pe bucăți”, în contextul negocierilor dintre Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Portul Constanța (România) privind achiziționarea Portului Internațional Liber Giurgiulești (PILG), scrie StopFals. Afirmațiile însă nu corespund adevărului: PILG este o afacere privată, care nu a aparținut niciodată statului moldovean. Articol explică situația din jurul PILG și arată cine și cum încearcă să manipuleze opinia publică legat de subiect.
Problemele râului Nistru revin în prim-planul dezbaterilor publice, pe fondul presiunilor tot mai mari generate de poluarea agricolă, urbană și industrială, dar și de schimbările climatice, scrie Moldova 1. Participanții la o dezbatere publică au atras atenția că starea rețelei hidrografice este pe alocuri alarmantă, iar ecosistemul râului are de suferit. În același timp, autoritățile susțin că sunt în desfășurare acțiuni pentru îmbunătățirea managementului durabil al acestei resurse vitale, notează postul public de televiziune.
Iar Newsmaker atrage atenția că femeile din R. Moldova muncesc cu 41 de zile mai mult față de bărbați, pentru același salariu anual. Constatarea se regăsește într-o analiză realizată de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare cu ocazia Zilei Egalității Salariale, marcate pe 3 martie. Concret, în 2025 decalajul salarial dintre femei și bărbați a fost de 16,6%, ceea ce înseamnă că pentru fiecare 100 de lei câștigați de un bărbat, o femeie a primit doar 83, pierzând în medie 34.546 de lei din venitul anual, notează publicația.
