Vladimir Bolea, la Bruxelles: R. Moldova poate deveni un „veritabil hub logistic” est-european pentru reconstrucția Ucrainei
În Republica Moldova vor fi construiți primii 5.1 kilometri de autostradă, cu sprijunul României, care va semna, în luna aprilie 2026, contractul cu compania responsabilă de execuția lucrărilor.
Anunțul a fost făcut de viceprim-ministrul Vladimir Bolea, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova, care a participat, pe 5 și 6 martie la Bruxelles, la un dialog de nivel înalt cu reprezentanți ai Comisiei Europene, ai României și ai Ucrainei, dedicat consolidării cooperării regionale în domeniul transporturilor și coordonării eforturilor pentru dezvoltarea rutelor logistice din regiune.
Într-un interviu oferit în exclusivitate pentru Moldova 1, Vladimir Bolea a declarat că, în luna aprilie 2026 l, România va semna contractul cu compania constructoare pentru primii 5.1 km de autostradă pe teritoriul moldovean, până la Berești din județul Suceava, România, tronson care face parte din autostrada A1 și care se conectează la capătul autostrăzii A8 românești, prin podul de la Ungheni.
„Cred că este o premieră absolută și suntem extrem de recunoscători Uniunii Europene pentru că ne-au inclus în programul SAFE. Acești bani sunt oferiți României sub formă de credit, iar cu ei se va construi pe teritoriul Republicii Moldova acest segment de 5.1 km din autostrada A1 a Republicii Moldova”, a declarat viceprim-ministrul Bolea, pentru postul public de televiziune.
Agenda reuniunii cvadrilaterale, cu participarea reprezentanților Direcției Generale Mobilitate și Transport a Comisiei Europene (DG MOVE), conduși de directorul general Magda Kopczyńska, viceminiștrii pentru dezvoltarea comunităților și teritoriilor din Ucraina, Andrii Kashuba și Serhiy Derkatch, precum și secretarul de stat al Ministerului Transporturilor din România, Irinel Ionel Scrioșteanu, a inclus o evaluare a situației actuale privind fluxurile de transport în regiune, în contextul provocărilor generate de criza energetică, limitările de acces pe anumite rute și riscurile de securitate.
Întrebat despre cum va beneficia Republica Moldova de pe urma coridoarelor de solidaritate de pe teritoriul național, create după declanșarea invaziei la scară largă a Rusiei asupra Ucrainei, în 2022, Vladimir Bolea a subliniat că Republica Moldova a fost unul dintre inițiatorii acestor trasee, iar acum Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale lucrează la dezvoltarea lor, în perspectiva necesităților de reconstrucție a Ucrainei, după încheierea păcii.
„Chiar la deschiderea ședinței de astăzi, i-am informat că, în aprilie-mai 2026, vom da în exploatare cel de-al treilea pod feroviar, închis pentru traficul de marfă din 1993. Vorbim despre podul Cantemir - Fălciu. Linia de cale ferată a fost practic reconstruită în totalitate, are atât ecartament european, cât și ecartament larg. A fost construită din bugetul național. De asemenea, finalizăm în luna aprilie tronsonul Văleni, care leagă Cahul cu Giurgiulești. Astfel, Republica Moldova reușește să restabilească integral rețeaua feroviară funcțională pe întreg parcursul intern al țării”, a subliniat ministrul.
Vladimir Bolea a mai spus că Guvernul va propune țărilor din Uniunea Europeană, în perspectiva procesului de reconstrucție a Ucrainei, să utilizeze capacitățile de pe teritoriul Republicii Moldova, cu potențialul de a deveni astfel „un veritabil hub logistic” est-european.
Pe durata celui de-al treilea Dialog Uniunea Europeană - R. Moldova privind transporturile, ministrul Vladimir Bolea a avut o serie de întâlniri oficiale, printre care cu Raffaele Fitto, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, responsabil de Coeziune și Reforme, precum și cu Themis Christophidou, directoarea generală a DG REGIO, misiunea Direcției Generale Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene.
În cadrul acestor întâlniri, delegația moldoveană a discutat, printre alte subiecte, despre realizarea unui audit al Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală (FNDR), în vederea pregătirii acestuia pentru accesarea fondurilor de preaderare.
„Fondul funcționează în baza legislației naționale, dar atunci când primești resurse financiare europene, el trebuie să respecte cerințele UE. De aceea, suntem interesați în constituirea unui grup de experți care să vină în Republica Moldova, să efectueze auditul, să ne formuleze recomandările, astfel încât să modernizăm FNDR-ul și să putem accesa ulterior finanțare europeană pentru dezvoltarea satelor, nu numai pentru apă, canalizare și drumuri, ci pentru investiții multilaterale în calitatea vieții din mediul rural”, a mai spus Vladimir Bolea.
Totodată, la reuniunea de nivel înalt cu reprezentanți ai Ucrainei și României, au fost discutate rutele alternative de transport, cooperarea pe Dunăre și proiectele de infrastructură finanțate prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF). Pe agenda tehnică s-au aflat și tema proiectului feroviar Ungheni - Chișinău, aflat la etapa studiului de fezabilitate, restructurarea CFM și alinierea legislației moldovene la acquis-ul european în domeniul transporturilor în cadrul Tratatului Comunității Transporturilor.
