Finlanda pregătește anularea interdicției privind tranzitul și depozitarea armelor nucleare pe teritoriul său
Finlanda intenționează să anuleze interdicția în vigoare din anii 1980 privind introducerea și tranzitul armelor nucleare, precum și depozitarea acestora pe teritoriul său. Declarația a fost făcută de ministrul apărării, Antti Häkkänen, în cadrul unei conferințe de presă, relatează publicația The Moscow Times, cu referire la Politico. Potrivit lui Häkkänen, normele actuale și-au pierdut relevanța în condițiile actuale și nu mai corespund statutului Finlandei de stat membru al NATO.
Ministrul a subliniat că transportul munițiilor nucleare ar urma să fie permis exclusiv în scopul apărării țării, refuzând însă să ofere detalii despre scenarii concrete. Totodată, Häkkänen a menționat că Helsinki nu urmărește amplasarea permanentă a armelor nucleare pe teritoriul său - pentru aceasta ar fi necesar un acord interstatal separat, care ar trebui aprobat de parlament și de conducerea statului.
Pentru punerea în aplicare a schimbărilor, este necesară modificarea Codului penal și a legii privind energia nucleară. Guvernul speră să adopte aceste amendamente până la sfârșitul verii, urmând ca parlamentarilor să le fie prezentate în prealabil materiale clasificate, scrie Yle.
Kremlinul a reacționat deja la planurile Finlandei. Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a declarat că amplasarea armelor nucleare pe teritoriul finlandez ar fi considerată o amenințare directă, la care Moscova va răspunde. „Aceste declarații duc la escaladarea tensiunilor pe continentul european. Sunt declarații care sporesc vulnerabilitatea Finlandei”, a spus el.
Finlanda a aderat la NATO în primăvara anului 2023, renunțând la neutralitatea sa de lungă durată după declanșarea războiului pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei. Aderarea a dublat lungimea frontierei NATO cu Rusia, depășind 1.300 de kilometri. După Finlanda, și Suedia a devenit membră a alianței, în primăvara anului 2024.
Inițial, Vladimir Putin justificase atacul asupra Ucrainei prin necesitatea de a împiedica extinderea NATO. Totuși, după depunerea cererilor de aderare de către Helsinki și Stockholm, el a declarat că Moscova nu consideră intrarea acestor state în alianță drept o amenințare serioasă.
Declarația Finlandei vine pe fondul intensificării retoricii nucleare în Europa. La începutul lunii martie, președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat planuri de creștere a numărului de focoase nucleare din arsenalul țării. Vorbind la o bază de submarine nucleare, el a îndemnat la „consolidarea” elementului de descurajare și a anunțat extinderea cooperării nucleare cu aliații, inclusiv Germania, Belgia, Danemarca, Grecia, Suedia, Țările de Jos și Polonia.
CITIȚI ȘI:
