Alexandr Tarnavschi: „Nu există impedimente juridice reale pentru organizarea alegerilor în Găgăuzia”
Criza politică din Găgăuzia se adâncește, în ciuda unor semnale timide de cooperare apărute la începutul săptămânii trecute privind organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară (AP) de la Comrat. Deși deputații locali păreau dispuși să colaboreze cu autoritățile electorale centrale, gestul s-a rezumat la o simplă ajustare terminologică, fiind rapid umbrit de o retorică de confruntare.
Adunarea Populară a Găgăuziei a promis să trimită Comisiei Electorale Centrale (CEC) de la Chișinău două hotărâri privind organizarea alegerilor locale, însă la CEC a ajuns doar una dintre ele, cea referitoare la echivalarea denumirii „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei” cu „Consiliul Electoral Central”.
Totuși, în cadrul unor audieri publice tensionate care au avut loc săptămâna trecută, lideri de opinie și activiști locali de la Comrat au cerut deputaților să refuze orice coordonare cu Chișinăul, promovând o „poziție de forță”.
De exemplu, juristul Dmitri Chiseev i-a îndemnat pe deputați să nu cedeze presiunilor Comisiei Electorale Centrale de la Chișinău și a declarat deschis că trimiterea unor documente spre coordonare la Chișinău ar fi inacceptabilă. De asemenea, activistul public Mihail Vlah a vorbit despre necesitatea unei poziții „puternice” a Găgăuziei.
Această strategie este criticată dur de deputatul din AP, Alexandr Tarnavschi, care avertizează că refuzul de a ajunge la un compromis nu face decât să condamne autonomia la o izolare și mai profundă.
Punctul de plecare al crizei a fost în 2023
Potrivit lui Alexandr Tarnavschi, criza a început în decembrie 2023, când AP a dizolvat Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei, argumentul oficial fiind „economisirea banilor”.
„De fapt, atunci am pierdut memoria instituțională care ar fi trebuit să pregătească modificările necesare pentru armonizarea legislației regionale cu noul Cod electoral al Republicii Moldova. De atunci au trecut deja toate termenele legitime în care puteau fi organizate alegerile. Data reală ar fi fost 16 noiembrie 2025. Acum, sincer, nici eu nu știu când vor avea loc alegerile”, a declarat Tarnavschi, la emisiunea Scaner de la Moldova 1.
El a precizat că, în prezent, nu există nici măcar o ședință a Adunării Populare sau o inițiativă clară privind stabilirea unei noi date. Deputații din opoziție au propus organizarea alegerilor în luna mai, o perioadă considerată potrivită pentru pregătirea scrutinului, însă majoritatea a respins propunerea.
„Astăzi nu avem nici componența nominală a autorității electorale locale și nici măcar claritate privind denumirea acestui organ”, a spus deputatul.
Disputa privind denumirea comisiei electorale
Potrivit lui Tarnavschi, autoritățile din Comrat susțin că problema organizării alegerilor ține de diferența de terminologie. În Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei este prevăzută denumirea „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei”, în timp ce Codul electoral al Republicii Moldova utilizează termenul „Consiliul Electoral Central”.
„Este vorba doar despre o diferență de denumire, nu despre conținut sau competențe. În opinia mea, aceasta este doar o scuză pentru a amâna alegerile”, a afirmat deputatul local, la postul public de televiziune.
El consideră că situația actuală îi avantajează în special pe politicienii care îl susțin pe fugarul Ilan Șor.
„Pentru Șor, totul este convenabil: Comitetul Executiv funcționează, există o majoritate loială în Adunarea Populară, nu există dialog cu Chișinăul și nici investiții din partea donatorilor internaționali. Găgăuzia rămâne izolată și fără perspectivă de dezvoltare”, a spus Tarnavschi.
Potrivit acestuia, unii politicieni de la Chișinău ar putea, de asemenea, să nu fie interesați de organizarea alegerilor, temându-se că majoritatea în Adunarea Populară ar putea fi obținută de susținătorii lui Șor.
„Dar democrația are ciclurile ei. Chiar și la alegerile parlamentare din 2025 existau riscuri, însă scrutinul a fost organizat”, a comparat el.
Întrebat despre lipsa de cadre politice în regiune, Tarnavschi a respins ideea că Găgăuzia ar fi complet controlată de Ilan Șor.
„Aceasta este o imagine artificială. În Găgăuzia sunt mulți oameni care înțeleg situația dificilă în care ne aflăm. Există reprezentanți ai societății civile, politicieni și funcționari care nu sunt cumpărați. Trebuie să le oferim șansa de a participa la viața politică”, a declarat el.
Potrivit deputatului, problema cea mai gravă este că cetățenii sunt privați de dreptul constituțional de a alege și de a fi aleși.
„Mandatul nostru a expirat. Nu mai avem dreptul moral de a reprezenta oamenii”, a spus Tarnavschi.
Dialogul cu Chișinăul - joc politic din partea Comratului?
Referindu-se la tentativele recente de dialog cu Chișinăul, deputatul consideră că din partea Comratului ar exista mai mult joc politic decât dorință reală de compromis.
Acesta a dat exemplul disputei privind instanța de apel. Anterior, autoritățile locale susțineau că alegerile nu pot fi organizate deoarece nu mai există Curtea de Apel Comrat. Ulterior, Consiliul Superior al Magistraturii a confirmat oficial că aceasta a fost reorganizată în Curtea de Apel Sud, iar problema a fost considerată rezolvată.
„Acum nimeni nu mai discută despre această problemă. A rămas doar disputa privind denumirea comisiei electorale. Noi le spunem colegilor: de ce nu vă adresați Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova pentru o clarificare? Dar ei spun că nu trebuie să apelăm la instituțiile centrale”, a explicat Tarnavschi.
Situația economică a autonomiei s-a înrăutățit, iar „Găgăuzia trebuie să-și recunoască greșelile”
Analizând execuția bugetului Găgăuziei pentru anul trecut, concluzia deputatului locale este că situația economică a autonomiei s-a înrăutățit.
„Acum doi ani, ni s-au promis investiții uriașe, aeroporturi, locuri de muncă. Dar, dacă analizăm cifrele, vedem că veniturile proprii ale bugetului au crescut doar cu 1.35%. În același timp, inflația în țară a fost de aproximativ 13.8%. Asta înseamnă că, în realitate, puterea de cumpărare a bugetului a scăzut”, a explicat Tarnavschi.
În plus, relațiile cu principalii donatori internaționali, Uniunea Europeană și Turcia, s-au redus semnificativ.
„În loc de dezvoltare, am fost împinși înapoi”, a spus el.
Potrivit deputatului, problema nu poate fi rezolvată prin acuzații permanente la adresa Chișinăului.
„Este cel mai ușor să spui că altcineva este vinovat. Dar trebuie să fim și critici cu noi înșine. Noi am făcut această alegere politică și am greșit. Nimeni nu a spus încă deschis: am greșit”, a punctat Alexandr Tarnavschi.
Deputatul consideră că, până în momentul în care regiunea nu își va recunoaște propriile erori și nu va relua dialogul constructiv cu autoritățile centrale, Găgăuzia riscă să rămână într-o stare de izolare și stagnare.
Menționăm că alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei urmau să fie organizate încă pe 16 noiembrie 2025, însă regiunea nu are o autoritate electorală funcțională. Totodată, mandatul actualilor deputați a expirat și este unul limitat.
Deocamdată nu a fost stabilită o dată exactă pentru organizarea alegerilor pentru AP, iar Chișinăul și Comratul discută, pe platformă parlamentară, soluții pentru a debloca situația.
Între timp, activistul civic Mihail Sirkeli a lansat o petiție adresată conducerii R. Moldova, cu solicitarea de a întreprinde măsuri pentru anularea Codului electoral al Găgăuziei, iar Parlamentul de la Chișinău să includă în Codul electoral al Republicii Moldova un capitol aparte care să reglementeze alegerile în Adunarea Populară și alegerile bașcanului Găgăuziei.
CITIȚI ȘI:
