Externe

Politico: UE vrea să ofere Ucrainei 30 de miliarde de euro, ocolind vetoul Budapestei și Bratislavei

Ucraina ar putea primi sprijin financiar din partea unor state membre ale Uniunii Europene pentru a-și susține efortul de război, chiar dacă Ungaria și Slovacia continuă să blocheze creditul comun de 90 de miliarde de euro promis anterior. În culisele Bruxelles-ului este analizată o inițiativă a țărilor nordice și baltice care propune acordarea unor împrumuturi bilaterale către Kiev.

În același timp, liderii UE urmează să se întâlnească săptămâna viitoare la un summit la Bruxelles, unde vor încerca să-i convingă pe premierul Ungariei, Viktor Orbán, și pe cel al Slovaciei, Robert Fico, să își respecte angajamentul de a aproba împrumutul european.

Potrivit Politico, acest credit ar trebui să acopere aproximativ două treimi din fondurile de care Ucraina are nevoie pentru a continua să facă față invaziei ruse până la sfârșitul anului 2027.

Dacă însă cei doi vor refuza să își schimbe poziția, statele baltice și țările nordice au un plan alternativ: să ofere Ucrainei suficiente fonduri pentru a o menține pe linia de plutire în prima jumătate a acestui an. Potrivit declarațiilor a doi diplomați ai UE familiarizați cu discuțiile, suma totală luată în calcul este de aproximativ 30 de miliarde de euro. Fiind vorba despre împrumuturi bilaterale, acestea nu ar necesita aprobarea unanimă a Uniunii Europene, scrie Unian.

Ministrul finanțelor din Țările de Jos, Eelco Heinen, le-a spus colegilor săi că guvernul olandez a prevăzut acordarea unui sprijin bilateral de 3.5 miliarde de euro anual pentru Kiev până în 2029.

Se menționează că Budapesta sau orice altă capitală a UE ar putea bloca creditul de 90 de miliarde de euro, chiar dacă în decembrie s-a ajuns deja la un acord politic. Unul dintre actele legislative care trebuie adoptate înainte de acordarea fondurilor necesită aprobarea tuturor statelor membre.

„Nu este pentru prima dată când ne confruntăm cu astfel de dificultăți din partea Ungariei. Vom acorda acest credit într-un fel sau altul”, a declarat comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis.

Ideea finanțării individuale pentru Ucraina a fost discutată și înainte de summitul din decembrie, când liderii tuturor statelor membre au convenit să promoveze un împrumut comun al UE. La acel moment, varianta împrumuturilor individuale era considerată inacceptabilă, deoarece ar fi subminat solidaritatea Uniunii Europene cu Ucraina și ar fi scos la iveală diviziuni profunde în bloc.

Totuși, dacă Orban va refuza să își retragă obiecțiile, aceasta ar putea deveni singura soluție.

Ucraina are bani până în mai

Nevoile de finanțare ale Kievului s-au redus după ce, la sfârșitul lunii trecute, Fondul Monetar Internațional a aprobat un împrumut de 8.1 miliarde de dolari, dintre care 1.5 miliarde au fost deja transferate imediat. Potrivit declarațiilor a patru surse citate de publicație, Ucraina ar avea suficiente fonduri pentru a rămâne solvabilă până la începutul lunii mai.

Estimările anterioare ale UE indicau că Kievul ar putea rămâne fără bani la sfârșitul lunii martie, ceea ce l-ar fi pus într-o poziție extrem de vulnerabilă în fața trupelor ruse, pe fondul negocierilor de pace conduse de SUA. Din acest motiv, acordarea celor 90 de miliarde de euro din partea UE este considerată și mai urgentă.

Acordarea creditului părea o chestiune rezolvată până la sfârșitul lunii ianuarie, când un atac cu dronă rusească a avariat conducta „Drujba”, prin care petrolul rusesc este transportat prin Ucraina către Ungaria și Slovacia.

Orban a acuzat Ucraina că întârzie în mod deliberat repararea conductei din motive politice și a renunțat la angajamentul asumat la summitul din decembrie de a permite aprobarea creditului pentru Ucraina. Liderul ungar a blocat, de asemenea, și cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, care necesită sprijinul unanim al tuturor celor 27 de lideri.

Orbán, care se pregătește pentru alegeri naționale decisive pe 12 aprilie, își bazează campania electorală pe o platformă critică la adresa Ucrainei, menționează articolul. Partidul său, Fidesz, este depășit în sondaje de partidul de opoziție Tisa.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a respins acuzațiile potrivit cărora Kievul ar refuza să repare conducta din motive politice, a declarat săptămâna trecută jurnaliștilor că, deși nu își dorește acest lucru, ar putea relua livrările de petrol prin „Drujba” „într-o lună sau o lună și jumătate”, adică imediat după alegerile din Ungaria.

Luna trecută, Zelenski a spus că Ucraina nu repară conducta deoarece Rusia a atacat-o în repetate rânduri, inclusiv în timp ce echipele de intervenție lucrau la reparații.

Așteptarea alegerilor din Ungaria

Atât Kievul, cât și Bruxelles-ul calculează că, dacă Orban va pierde alegerile, liderul opoziției, Peter Magyar, ar putea fi mai dispus să accepte aprobarea creditului pentru Ucraina, mai ales dacă conducta „Drujba” va fi reparată sau dacă Ungaria va primi din partea UE un alt tip de concesie, potrivit unor diplomați.

Deși Magyar a făcut declarații critice la adresa Ucrainei în timpul campaniei și, la fel ca Orban, a exclus trimiterea de trupe sau arme, el a recunoscut Rusia drept agresor în război. Diplomații spun că acesta ar putea fi motivat și de dorința de a debloca fondurile europene înghețate pentru Ungaria.

O altă posibilă concesie: Ungaria a solicitat împrumuturi de 16 miliarde de euro din programul UE SAFE, care oferă finanțare ieftină statelor ce achiziționează armament în comun. Comisia Europeană nu a aprobat încă cererea.

Dacă Orban va câștiga alegerile, în pofida sondajelor, UE speră că acesta va renunța la opoziție, deoarece nu va mai avea nevoie să alimenteze retorica antiucraineană pentru a atrage electoratul.

În același timp, la Bruxelles se consideră că premierul slovac Robert Fico, care s-a aliat cu Orban pentru a bloca creditul, reprezintă un obstacol mai mic. Recent, el a promis că va bloca împrumutul până când conducta „Drujba” va fi reparată, chiar dacă Orban ar pierde alegerile.

Ulterior însă, Fico s-a întâlnit cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Paris, în marja unui summit privind energia nucleară, iar poziția sa pare să se fi mai temperat. Într-un videoclip publicat pe rețelele sociale, el a declarat că au „discutat despre necesitatea restabilirii tranzitului petrolului rusesc prin Ucraina către Slovacia”, adăugând: „Mă bucur că împărtășim aceeași viziune cu Comisia Europeană în această privință”.

CITIȚI ȘI:

Ana Cebotari

Ana Cebotari

Autor

Citește mai mult