Revista presei internaționale | Conflictul din Orientul Mijlociu: SUA relaxează sancțiunile impuse Rusiei; Zelenski avertizează asupra izbucnirii unui conflict global
Conflictul din Orientul Mijlociu rămâne în centrul atenției presei internaționale, pe fondul atacurilor aeriene dintre Iran și actorii regionali. Publicațiile occidentale analizează impactul politic și economic provocat de criza din regiune, precum și riscurile asupra securității energetice globale și asupra stabilității regionale. În paralel, agențiile internaționale de presă atrag atenția asupra implicării Rusiei și Iranului în producția și utilizarea dronelor, care pot escalada conflictele și genera consecințe globale.
Iranul a lansat o nouă serie de atacuri cu rachete și drone asupra unor ținte din Israel și din alte zone ale Orientului Mijlociu, într-o ofensivă descrisă de presa iraniană drept cea mai intensă de la începutul conflictului. BBC transmite că Arabia Saudită a interceptat drone și rachete îndreptate spre obiective militare și petroliere. În același timp, Israelul a lovit mai multe ținte militare din Teheran și din suburbiile capitalei libaneze Beirut, inclusiv infrastructura grupării Hezbollah. Armata Statelor Unite a anunțat totodată că a distrus mai multe nave militare iraniene în apropierea Strâmtorii Ormuz, o rută esențială pentru exportul mondial de petrol, notează BBC.
Iranul a început să plaseze mine în Strâmtoarea Ormuz, folosind ambarcațiuni mici, informează CNBC News, făcând referire la datele serviciilor de informații americane. Zona este una strategică pentru transportul de petrol, deoarece prin acest coridor maritim trece o mare parte din exporturile globale de țiței, remarcă CNBC. Potrivit postului de televiziune, președintele SUA, Donald Trump, a cerut Iranului să retragă imediat minele și a avertizat asupra unor consecințe militare „fără precedent”. O eventuală blocare a Strâmtorii Ormuz ar putea opri aproape complet livrările de petrol din statele Golfului Persic, ceea ce ar provoca un șoc pe piețele energetice mondiale, conchide aceeași sursă.
The New York Times informează că administrația președintelui american, Donald Trump, a început să relaxeze unele restricții privind exportul de petrol rusesc pentru a reduce presiunea asupra pieței energetice, afectată de conflictul din Orientul Mijlociu. Potrivit publicației, Washingtonul a oferit Indiei o autorizație de 30 de zile pentru a cumpăra petrol rusesc deja aflat pe mare. Decizia a fost criticată de senatori democrați, care susțin că Rusia ar putea beneficia de venituri suplimentare pentru finanțarea războiului din Ucraina. Oficialii americani afirmă însă că măsura este limitată și nu va aduce câștiguri semnificative bugetului rus, scrie The New York Times.
Relaxarea unor sancțiuni americane impuse companiei ruse Rosneft nu a trecut neobservată în Europa, relatează Reuters. Potrivit agenției de presă, Comisia Europeană a cerut Statelor Unite să respecte strict plafonul de preț pentru petrolul rusesc stabilit de grupul G7, în care intră țările cu cele mai puternice economii occidentale. Ca și senatorii democrați din Statele Unite, comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a avertizat că slăbirea acestor restricții ar putea crește veniturile Rusiei și ar afecta sprijinul pentru Ucraina, notează Reuters. Agenția de presă amintește că, pe fondul temerilor privind reducerea producției în Golful Persic, prețul petrolului a urcat la un moment dat până la aproximativ 119 dolari pe baril.
Cooperarea dintre Rusia și Iran în producția de drone reprezintă o amenințare majoră și s-ar putea transforma într-un conflict global, pentru care lumea nu este pregătită. Acest semnal de alarmă a fost transmis de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un interviu acordat blogerului irlandez Caolan Robertson. Zelenski a subliniat că armele furnizate de Iran au fost folosite inițial împotriva Ucrainei, iar acum sunt folosite în atacuri asupra bazelor americane din Orientul Mijlociu. Președintele ucrainean a avertizat că, dacă războiul nu va fi oprit până în toamnă, acesta se poate transforma într-un conflict de lungă durată, cu consecințe globale. Europa și alte state nu sunt pregătite tehnologic pentru o astfel de escaladare, iar războiul modern se desfășoară în special prin rachete și drone, nu doar prin forțe terestre, a mai spus Zelenski.
Business Insider informează că artileria NATO se pregătește pentru câmpuri de luptă moderne, unde dronelor le revine un rol crucial, iar mobilitatea nu mai garantează protecție. Experiența din Ucraina arată că prezența dronelor obligă soldații să învețe când să tragă și să se retragă rapid sau când să se adăpostească și să devină invizibili, notează publicația. Exercițiile Cold Response 26 din Norvegia implică artileriști, comando britanici și infanterie marină americană, pregătind forțele pentru acțiuni în Arctica, detaliază aceeași sursă. NATO insistă pe creșterea investițiilor și coordonării în regiune, unde Rusia și China își intensifică activitatea strategică, relevă Business Insider.
Bloomberg dezvăluie că țările din Europa de Est cer extinderea rețelei subterane de conducte NATO, construită încă din timpul Războiului Rece, pentru a asigura aprovizionarea cu combustibil în caz de conflict. Conform surselor agenției de presă, Polonia și România susțin că ar trebui să aibă acces la această infrastructură, care acum se întinde doar până în Germania. NATO precizează că rețeaua acoperă 12 state și leagă baze militare, aeroporturi, depozite și rafinării, permițând alimentarea rapidă a forțelor în timpul operațiunilor, detaliază Bloomberg. Potrivit estimărilor experților citați de agenția de presă, extinderea rețelei pe flancul estic ar putea costa peste 21 de miliarde de euro și ar dura până la 25 de ani, dar este considerată esențială în contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor din Orientul Mijlociu.
Uniunea Europeană caută soluții pentru a finanța sprijinul militar acordat Ucrainei, chiar dacă guvernele Ungariei și Slovaciei continuă să blocheze creditul comun de 90 de miliarde de euro, transmite Politico. Publicația subliniază că liderii europeni vor discuta din nou subiectul la summitul de săptămâna viitoare, programat la Bruxelles. Dacă nu se va ajunge la un acord, țările baltice și cele nordice ar putea acorda Ucrainei împrumuturi bilaterale în valoare totală de aproximativ 30 de miliarde de euro, notează Politico. Această soluție ar permite finanțarea rapidă a Kievului, fără a necesita aprobarea unanimă a tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, explică publicația.
Eurointegration scrie că liderul opoziției din Ungaria, Péter Magyar, acuză partidul de guvernământ Fidesz al premierului Viktor Orbán că pregătește o campanie de dezinformare împreună cu strategi politici ruși trimiși special în țară. Potrivit unor investigații jurnalistice la care face referire Eurointegration, agenții trimiși de Moscova ar pregăti campania de dezinformare la ambasada Rusiei din Budapesta, pentru a influența alegerile parlamentare programate pe 12 aprilie. Campania de denigrare a opoziției ar urma să se desfășoare în principal pe rețelele sociale, prin videoclipuri realizate cu ajutorul inteligenței artificiale și distribuite de conturi false. Magyar a declarat, citat de Eurointegration, că metoda seamănă cu acțiunile de manipulare folosite anterior la alegerile din Republica Moldova. Liderul opoziției maghiare i-a cerut în mod public lui Viktor Orbán să oprească acțiunea și să expulzeze agenții ruși, conchide Eurointegration.
