Contribuție de 48 de bani pe litru pentru rezerve strategice: Statul ar putea constitui stocuri de până la 200.000 de tone de combustibil
Republica Moldova ar putea crea, în următorii ani, primele rezerve strategice de combustibil din istoria sa. Un proiect de lege discutat la Guvern prevede că statul ar urma să constituie stocuri de urgență de aproximativ 180 - 200 de mii de tone de produse petroliere, suficiente pentru a acoperi aproape două luni de consum. Crearea acestor rezerve ar putea costa anual circa 528 de milioane de lei, sumă care ar urma să fie inclusă treptat în prețul carburanților.
Documentul, examinat la o ședință a secretarilor de stat de la Guvern, organizată la începutul săptămânii curente, stabilește pentru prima dată obligația statului de a menține stocuri minime de combustibil care să poată fi utilizate în situații de urgență, cum ar fi întreruperea importurilor sau blocaje pe piețele regionale.
Potrivit proiectului, Republica Moldova va trebui să mențină stocuri de urgență echivalente cu cel puțin 90 de zile de importuri nete de produse petroliere sau 61 de zile de consum intern, fiind aplicată varianta cea mai mare dintre cele două.
Autorii proiectului propun ca sistemul de stocuri strategice să fie introdus treptat, astfel încât impactul asupra pieței carburanților să fie limitat.
Consumul anual de produse petroliere din Republica Moldova depășește un milion de tone. Dacă se aplică cerințele din proiectul de lege, statul ar trebui să mențină rezerve de aproximativ 180 - 200 de mii de tone de combustibil, echivalentul consumului pentru aproape două luni.
Metodologia de calcul permite includerea în stocurile strategice doar a combustibilului depozitat în rezervoare petroliere, terminale sau alte capacități de stocare mari.
În schimb, anumite cantități nu pot fi luate în calcul, cum ar fi combustibilul aflat în conducte, în vagoane-cisternă, în benzinării sau în petroliere aflate în larg.
Instituție specială care va administra rezervele de combustibil
Proiectul de lege prevede și crearea unei instituții care va avea rolul principal în gestionarea rezervelor strategice de produse petroliere. Este vorba despre Entitatea centrală de stocare (ECS), care va fi creată sau desemnată de Guvern pentru a constitui și administra o parte din stocurile de urgență.
Potrivit documentului, ECS va avea statutul unei instituții publice autonome.
„În scopul constituirii și gestionării unei părți din stocurile de urgență, Guvernul creează sau desemnează entitatea centrală de stocare (ECS). ECS este o instituție publică independentă, autonomă, care activează în baza principiului non-profit”, prevede proiectul de lege.
Funcția de fondator al instituției va fi exercitată, în numele Guvernului, de către organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii.
Entitatea centrală de stocare va fi responsabilă de achiziționarea, menținerea și reînnoirea rezervelor de combustibil, precum și de administrarea infrastructurii de depozitare.
„ECS cumpără, vinde, menține, reînnoiește și restabilește produse petroliere în scopul constituirii și restabilirii stocurilor de urgență, inclusiv a stocurilor specifice”, se arată în proiect.
Instituția va trebui să asigure permanent disponibilitatea acestor rezerve și să monitorizeze cantitatea și calitatea combustibilului depozitat. În cazul unei crize majore de aprovizionare cu combustibil, instituția va avea rolul de a pune aceste stocuri în circulație. De asemenea, ECS va avea și rolul de a monitoriza piața și de a coopera cu instituții similare din alte state.
Pe lângă stocurile administrate de stat, proiectul de lege prevede că și importatorii mari de produse petroliere vor avea obligația de a constitui și menține rezerve de combustibil. Aceștia sunt considerați „titulari ai obligației de stocare” și vor trebui să dețină o parte din stocurile de urgență ale țării, proporțional cu volumul importurilor pe care le realizează.
Stocurile ar putea fi depozitate și în afara R. Moldova
Republica Moldova nu dispune în prezent de un sistem național de rezerve strategice de combustibil, iar capacitățile de depozitare existente sunt utilizate în principal de operatorii comerciali. Din acest motiv, proiectul de lege permite ca o parte dintre stocuri să fie păstrate și în depozite din alte state.
„Toți importatorii mari de produse petroliere care au obligația de a deține stocuri de urgență sunt autorizați să creeze stocuri de urgență în țară sau în străinătate, la alegerea lor”, se menționează în document.
Aceeași posibilitate este prevăzută și pentru instituția care va gestiona rezervele.
„Entității centrale de stocare, care este obligată să păstreze stocuri de urgență în Republica Moldova, i se permite, de asemenea, constituirea stocurilor de urgență în străinătate, în cazul în care condițiile comerciale de stocare din țară sunt semnificativ mai nefavorabile în comparație cu condițiile oferite în străinătate”, se arată în proiect.
Această prevedere este necesară pentru a evita situațiile în care operatorii care dețin depozite petroliere din țară ar putea impune condiții dezavantajoase de stocare, spun autorii.
Crearea rezervelor ar putea costa circa 528 de milioane de lei pe an
Proiectul prevede introducerea unui aport pentru constituirea stocurilor de urgență, care va fi achitat pentru fiecare litru de combustibil vândut.
„Aportul pentru stocurile de urgență urmează a fi determinat și plătit per litru de benzină și motorină și per kilogram de gaz petrolier lichefiat (GPL)”, se arată în document.
Potrivit estimărilor autorilor proiectului, în perioada 2026 - 2030, când vor fi create efectiv rezervele de combustibil, această contribuție ar putea ajunge la aproximativ 48 de bani pentru fiecare litru de benzină sau motorină și pentru fiecare kilogram de GPL.
Din această sumă, aproximativ 34 de bani pe litru sau kilogram ar reveni Entității centrale de stocare, instituția care va administra rezervele strategice, iar 14 bani ar reprezenta compensația pentru importatorii obligați să mențină stocuri de urgență.
Luând în calcul consumul anual estimat de combustibil în Republica Moldova, de aproximativ 1.1 miliarde de litri și kilograme de benzină, motorină și GPL, costul total al constituirii acestor rezerve este estimat la aproximativ 528 de milioane de lei pe an, echivalentul a circa 27.5 milioane de euro.
Autorii proiectului menționează că această contribuție ar urma să fie inclusă în prețul final al carburanților, ceea ce înseamnă că, în final. costurile vor fi suportate de consumatori.
Totuși, autorii susțin că această contribuție ar putea scădea după finalizarea procesului de constituire a rezervelor.
Măsura este necesară pentru securitatea energetică a țării, în condițiile în care Republica Moldova depinde aproape integral de importurile de produse petroliere, spun autoritățile.
Precizăm că Republica Moldova este obligată, ca membră a Comunității Energetice din anul 2010, să transpună în legislația națională Directiva UE 2009/119/CE privind constituirea și menținerea stocurilor minime de țiței și produse petroliere. Documentul impune statelor membre și părților contractante să dețină rezerve de urgență echivalente cu cel puțin 90 de zile de import net sau 61 de zile de consum intern mediu zilnic.
Pentru respectarea acestui minim, în R. Moldova ar fi necesare stocuri de circa 200.000 de tone de produse petroliere, inclusiv benzină, motorină și păcură. Aceste volume ar reprezenta un mecanism esențial de protecție în cazul unor șocuri externe, blocaje logistice sau crize geopolitice majore precum cea din prezent.
Guvernul a planificat lansarea acestui mecanism din 2026. În 2025, subiectul a fost discutat inclusiv la Forumul Petrolier al Comunității Energetice, unde Chișinăul a solicitat sprijin tehnic și instituțional din partea Uniunii Europene, a Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) și a Secretariatului Comunității Energetice pentru implementarea cadrului normativ.
Deși autoritățile anunțau că noul cadru normativ va fi implementat la începutul anului 2026, proiectul Legii privind securitatea aprovizionării cu produse petroliere a ajuns la Guvern abia la sfârșitul lunii februarie curent.
Documentul urmează să fie supus consultărilor publice.
CITIȚI ȘI:
