Revista presei | Parlamentul European cere accelerarea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina; Pete de substanțe petroliere, pe râul Nistru
Din presă aflăm că Parlamentul European a adoptat o rezoluție în care cere accelerarea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Publicațiile naționale contină să urmărească efectele crizei de carburanți în R. Moldova, provocată de conflictul militar din Orientul Mijlociu. Atenția presei a fost captată între timp de petele de substanțe petroliere, observate pe râul Nistru, care au pus în alertă autoritățile.
Radio Chișinău transmite că Parlamentul European a adoptat miercuri o rezoluție privind politica de extindere a Uniunii Europene, în care cere accelerarea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina prin deschiderea discuțiilor pe clustere și la nivel oficial, nu doar tehnic. Postul de radio îl citează pe eurodeputatul Siegfried Mureșan, care a atras atenția că în contextul geopolitic actual, „doar cu Republica Moldova și Ucraina stabile și ancorate în parcursul european pot fi garantate siguranța flancului estic al UE pe termen lung”. Totodată, documentul adoptat de Parlamentul European subliniază că procesul de aderare trebuie să rămână bazat pe merit, iar statele care îndeplinesc condițiile nu ar trebui blocate din motive politice, scrie TVR Moldova.
Cotidianul reflectă între timp discursul ținut de președinta Maia Sandu în Parlamentul din Lituania, cu ocazia aniversării a 36 de ani de la proclamarea independenței statului baltic. Șefa statului a evocat solidaritatea istorică dintre cele două țări, amintind că Republica Moldova a fost prima care a recunoscut independența Lituaniei în 1990. Președinta a evocat și tragediile istorice comune ale celor două popoare, generate de împărțirea Europei de Est în urma pactului semnat în 1939 între Germania nazistă și Uniunea Sovietică. În contextul actualului război din Ucraina, Maia Sandu a subliniat rolul crucial al Kievului în apărarea securității europene, observă Cotidianul. Și Ziarul de Gardă atrage atenția la discursul rostit de președinta Maia Sandu, în plenul Parlamentului de la Vilnius: „Extinderea Uniunii Europene nu poate aștepta. Într-o lume atât de instabilă, a lăsa națiunile democratice în zone gri este un risc pe care Europa nu și-l poate permite”, semnalează șefa statului.
Criza de carburanți lovește dur Republica Moldova, titrează DW, care publică o analiză semnată de Vitalie Călugăreanu. Ca urmare a izbucnirii războiului din Iran, care a perturbat lanțurile de aprovizionare cu produse petroliere, Guvernul de la Chișinău a instituit stare de alertă în sectorul energetic pentru a-și asigura pârghii de intervenție rapidă în vederea garantării stocurilor strategice de carburanți, notează editorialistul. Totuși, stocurile scad alarmant, iar prețurile au ajuns la maximul istoric, constată DW. Unele stații au introdus limitări, pentru a tempera achizițiile excesive generate de panică, observă sursa citată. Potrivit autorului articolului, capacitățile de stocare ale Republicii Moldova sunt infime, deoarece fostele guvernări au vândut depozitele petroliere ale statului. Tot DW îl citează pe premierul Alexandru Munteanu, potrivit căruia rezervele existente mai pot asigura consumul pentru 14 zile la motorină și 28 de zile la benzină.
Iar postul public de televiziune Moldova 1 scrie despre măsurile urgente aprobate de Guvern pentru a ajuta agricultorii: Agriculturilor din R. Moldova le vor fi rambursate accizele la motorină pentru perioada martie - mai, când se desfășoară principalele lucrări agricole. Totodată, perioada de rambursare a TVA a fost extinsă până în decembrie 2026, iar procedurile au fost simplificate printr-o decizie aprobată de Guvern, pe 11 martie, mai scrie Moldova 1. De cealaltă parte, agricultorii susțin că problema principală este, în prezent, lipsa de motorină în cantități mari, lucru extrem de necesar în această perioadă, observă sursa citată.
Între timp, atenția presei a fost captată de petele de substanțe petroliere, observate pe râul Nistru, ca urmare scurgerilor de după atacul cu drone rusești din 10 martie, asupra hidrocentralei de la Novodnestrovsk, Ucraina. Petele de substanțe petroliere, observate pe râul Nistru, au pus în alertă autoritățile, însă analizele preliminare arată că apa nu prezintă, deocamdată, un pericol pentru populație, scrie NordNews, care l-a citat pe ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, după primele verificări efectuate în zonă. TV Nord scrie că Municipiul Bălți s-a confruntat miercuri cu o criză temporară de apă, după ce autoritățile au suspendat pomparea apei din râul Nistru, în urma apariției petelor de substanță uleioasă pe suprafața apei. Mai multe școli din oraș au trecut la program redus, iar locuitorii au fost nevoiți să caute apă la fântâni sau la punctele alternative de alimentare, relatează postul de televiziune.
Petele petroliere depistate pe Nistru pot fi o problemă ecologică pentru cei care locuiesc pe malul său și nu numai, semnalează Observatorul de Nord. Ca să preîntâmpine o catastrofă ecologică specialiștii Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, Administrației Naționale „Apele Moldovei”, Ministerului Mediului și Comisiei pentru Situații Excepționale a raionului Soroca au început acțiunile de monitorizare și stopare a rezidurilor petroliere mai sus de Soroca, notează publicația. Observatorul mai scrie că pentru a preîntâmpina pătrunderea rezidurilor în apeduct, captarea apei din Nistru a fost sistată temporar în perioada când primele pete petroliere au ajuns în zona satului Cosăuți. Totodată, în preajma satului Cureșnița, din raionul Soroca, au început lucrările de amplasare a unui bond de captare, care va colecta și aduna deșeurile din apă. Ulterior va fi adăugată o barieră din absorbante speciale, care vor limita răspândirea petrolului pe apă și-i vor îngrădi calea ca să plutească mai jos pe Nistru, în zona de captare a apei, explică publicația.
Ministerul Sănătății solicită instituțiilor medico-sanitare care utilizează apă din râul Nistru să testeze sisteme alternative de alimentare cu apă și să identifice posibilități de creare a unor rezerve critice, pentru a asigura continuitatea serviciilor esențiale de sănătate, transmite IPN. O circulară în acest sens a fost emisă în contextul informațiilor referitoare la posibila poluare a apei și la problemele de aprovizionare, precizează agenția de știri.
Moldpres scrie că în această dimineața urma să aibă loc o ședință comună cu reprezentanții autorităților din Ucraina, care se vor alătura acțiunilor de monitorizare și vor colecta probe de apă pe teritoriul lor. Totodată, România și-a exprimat disponibilitatea de a sprijini Republica Moldova cu echipamente necesare pentru gestionarea situației,notează agenția de știri.
Din presă mai aflăm că Primarul capitalei, Ion Ceban, rămâne cu interdicție de intrare spațiul Schengen. Curtea de Apel București a respins ca „nefondată” cererea depusă de acesta împotriva Poliției de frontieră din România și a Serviciului Român de Informații. Decizia a fost pronunțată pe 11 martie, transmite Agora. Potrivit soluției, care a fost publicată pe scurt de instanța de la București, judecătorii au respins ca nefondată cererea depusă de Ceban, privind anularea interdicției de a intra în România și spațiul Schengen. Hotărârea este definitivă, precizează Agora.
Presa transmite că fostul vicepreședinte al raionului Hîncești are statut de bănuit în dosarul privind decesul soției sale, Liudmila Vartic. Anunțul a fost făcut pe 11 martie de ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, la emisiunea „Rezoomat” de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, ancheta este în desfășurare, iar la această etapă nu pot fi oferite detalii exacte despre faptele care i se incriminează bărbatului, notează realitatea.md. Autoritățile urmează să desfășoare mai multe acțiuni procesuale pentru a stabili circumstanțele tragediei, precizează sursa citată.
Din Ziarul Național aflăm despre Campania „Modernizarea școlilor”, care a debutat la Gimnaziul „Grigore Vieru” din Ialoveni, prima instituție inclusă în rețeaua națională de școli-model. Inițiativa urmărește transformarea instituțiilor de învățământ în spații educaționale moderne, sigure, adaptate nevoilor actuale ale elevilor și cadrelor didactice, notează publicația. Instituția de învățământ din Ialoveni este una dintre școlile incluse în proiect și urmează să fie renovată și modernizată conform conceptului național de „școală-model”. Proiectul inițiat de Ministerul Educației și Cercetării este finanțat din împrumutul acordat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și este implementat de Oficiul Național pentru Dezvoltarea Infrastructurii „Moldova-Proiect”, precizează Ziarul Național.
