Criza alegerilor din Găgăuzia, pe masa judecătorilor de la Curtea Constituțională. Grosu: „Acolo încă se vede mânuța lui Șor și a Kremlinului”
Autoritățile de la Chișinău așteaptă interpretarea Curții Constituționale la sesizarea depusă de Ministerul Justiției referitoare la unele prevederi din legea care reglementează organizarea alegerilor în autonomia găgăuză. Blocajul electoral din regiune a fost creat de autoritățile locale și „prietenii acestora de la Kremlin”, iar soluția trebuie să respecte legislația Republicii Moldova, afirmă președintele Parlamentului, Igor Grosu.
Sesizarea depusă de Ministerul Justiției pe 9 martie la Înalta Curte vizează verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, inclusiv norma care permite Adunării Populare să aprobe componența organului electoral regional.
Autorii sesizării susțin că aceste prevederi creează un „dualism instituțional” în cadrul sistemului electoral al Republicii Moldova și pot afecta principiul statului unitar.
Documentul invocă faptul că autonomia este o formă de autoguvernare locală, dar nu poate exercita competențe asupra instituțiilor naționale, precum cele din domeniul securității, poliției sau organizării alegerilor.
Grosu: blocajul electoral a fost creat la Comrat
Statul trebuie să funcționeze pe baza unui sistem juridic unic, iar deciziile instituțiilor centrale nu pot depinde de aprobarea autoritățile regionale, afirmă președintele Parlamentului, Igor Grosu.
„Cum o unitate teritorial-administrativă, chiar dacă are un statut mai special, trebuie să valideze sau nu ceva? Noi, ce, avem sistem juridic diferit pe un teritoriu? Nu. Este un sistem unic - de securitate, energetic, fiscal, vamal și așa mai departe. Acum o să așteptăm interpretarea Curții Constituționale, pentru că sunt mai multe funcții - Serviciul de Informații și Sexuritate, poliția, carabinierii, procurorul - care, potrivit unor prevederi, trebuia de fiecare dată să aibă aprobarea bașcanului sau a Adunării Populare”, a declarat Igor Grosu, înaintea ședinței Legislativului de marți, 12 martie.
Potrivit președintelui de Parlament, aceste mecanisme au generat în repetate rânduri blocaje instituționale.
„Tot timpul apăreau blocaje. A fost și cazul procurorului. Este constituțional ca o autoritate de nivelul doi să fie mandatată cu asemenea împuterniciri, să dea girul sau să refuze un candidat?”, a întrebat șeful Legislativului.
Blocajul electoral din Găgăuzia a fost provocat de deciziile autorităților locale, a continuat oficialul.
„Haideți, pentru corectitudine, să spunem că colegii din Găgăuzia au creat blocajul. Ei au desființat Biroul Electoral Central - ei îi spun Comisia Electorală Centrală - ceea ce nu este corect din punct de vedere legal. Ei au adoptat decizia prin care Adunarea Populară, fiind în demisie, nu mai poate lua decizii. Acesta este blocajul pe care l-au creat”, a punctat Grosu.
Găgăuzia ar fi ghidată în continuare de la Kremlin
Președintele Parlmentului a sugerat că în regiune ar exista și influențe politice externe.
„Deliberat sau inconștient, dar acolo este și mânuța lui Șor și a prietenilor lor de la Kremlin. Această influență încă este prezentă și trebuie să recunoaștem acest lucru”, a spus Igor Grosu.
Autoritățile centrale caută, în prezent, soluții pentru deblocarea situației și pentru organizarea alegerilor în autonomie.
„Trebuie să găsim o soluție pentru a debloca situația și a da posibilitate cetățenilor noștri din Găgăuzia să aibă un proces electoral corect și transparent, fără mită, fără bani și fără scheme de influență”, a declarat oficialul.
Șeful Legislativului a menționat că reprezentanți ai Găgăuziei au avut recent discuții la Chișinău pentru a identifica o soluție de deblocare a situației.
„Din ceea ce mi-au relatat colegii, argumentele Chișinăului erau că autoritățile din Găgăuzia au încălcat legea prin desființarea unor mecanisme existente. În aceste condiții, solicitarea lor ar fi fost ca, de această dată, să li se permită să procedeze cum au stabilit ei, urmând ca ulterior să facă lucrurile conform regulilor. Nu. Răspunsul este foarte clar - se face conform legii Republicii Moldova”, a punctat Grosu.
Autonomia găgăuză se confruntă, în prezent, cu un blocaj electoral. Mandatul actualei componențe a Adunării Populare a expirat, însă alegerile nu au fost organizate în noiembrie 2025, așa cum prevede legislația.
Situația a apărut după ce Adunarea Populară de la Comrat a desființat, în 2023, organul electoral regional și au înființat altul, declarat ilegal de instanțe. Acum, deputații locali nu pot decide componența Consiliului Electoral Central, întrucât au mandatele expirate.
O dată exactă pentru organizarea alegerilor în Găgăuzia nu există deocamdată.
CITIȚI ȘI:
