Revista presei | Guvernul solicită activarea Mecanismului de Protecție Civilă al UE; De ce Comratul nu se grăbește să organizeze alegeri?
Presa națională reflectă activ măsurile întreprinse de autorități pentru curățarea râului Nistru, afectat de scurgerile de substanțe petroliere din Ucraina. Mai multe instituții mass-media semnalează că situația politică legată de alegerile din Găgăuzia se transformă dintr-o criză instituțională locală într-un conflict politic între Comrat și Chișinău. Din presă mai aflăm că cetățenii moldoveni care au muncit sau locuiesc în Canada vor putea beneficia de pensii și alte prestații sociale pentru anii lucrați în ambele state.
Guvernul solicită activarea Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene pentru a primi ajutor în gestionarea deversărilor de petrol în râul Nistru, a anunțat premierul Alexandru Munteanu, citat de Radio Chișinau. Postul de radio notează că acțiunea survine în contextul atacurilor Rusiei asupra Ucrainei, care au provocat scurgeri de substanțe petroliere în râu. Prin mecanismul european, autoritățile de la Chișinău cer echipe de specialiști și echipamente pentru captarea și colectarea impurităților, precum și stații mobile de testare a calității apei. Totodată, premierul a precizat că Ministerul Apărării va furniza militari, echipamente și unități tehnice pentru a sprijini operațiunile, mai scrie Radio Chișinău.
România ajută la curățarea râului Nistru de petrolul scurs în urma bombardamentelor Rusiei în Ucraina, titrează RFI. Din cauza atacurilor militare, peste o tonă și jumătate de petrol a ajuns în Nistru, iar scurgerile continuă de cel puțin trei zile, semnalează publicația.
Vocea Basarabiei relatează că Armata Națională intervine în sprijinul autorităților centrale și locale pentru gestionarea crizei provocate de poluarea apei râului Nistru, care afectează mai multe localități din nordul Republicii Moldova. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder a anunțat anterior că, datorită sprijinului oferit de colegii din România, a fost instalat al doilea baraj de protecție, care urmează să absoarbă deșeurile petroliere scurse în râu, mai scrie Vocea Basarabiei.
Republica Moldova rămâne repetentă la capitolul estimării pagubelor ecologice provocate de Rusia, constată Veridica, în Sinteza săptămânii. „Poluarea fluviului Nistru provocată de un atac rusesc asupra infrastructurii energetice din Ucraina pe 7 martie a.c. reaprinde temerile legate de securitatea ecologică a Republicii Moldova. Autoritățile de la Chișinău încearcă să atragă sprijinul Uniunii Europene pentru reintegrarea țării în pofida opoziției administrației separatiste de la Tiraspol față de apropierea celor două maluri ale Nistrului. Problemele ecologice pe Nistru provocate de Rusia și negocierile pe dosarul transnistrean sunt subiectele cele mai importante ale săptămânii pe care le vom analiza în sinteza Veridica”.
De ce Comratul nu se grăbește să organizeze alegeri, aflăm dintr-o analiză publicată de agenția IPN. Autorul articolului, Denis Dermenji, notează că situația politică legată de alegerile din Găgăuzia se transformă treptat dintr-o criză instituțională locală într-un conflict politic mai complex între Comrat și Chișinău. Este un nou conflict, pe fondul celui vechi, nerezolvat, observă editorialistul. Denis Dermenji constată că formal, este vorba despre neînțelegeri juridice și aspecte procedurale, însă amânarea procesului electoral arată că problema este mult mai profundă. Tot mai multe semne indică faptul că întârzierea alegerilor ar putea fi nu doar o consecință a incertitudinii juridice, ci și o strategie conștientă a unei părți a elitelor regionale. Cu cât alegerile sunt amânate mai mult, cu atât mai mult se menține configurația actuală a puterii în regiune, constată autorul articolului.
Între timp, portalul Stop Fals atrage atenția că în perioada 10–11 martie, mai multe canale de Telegram și politicieni din Găgăuzia au afirmat că „Ministerul Justiției intenționează să «taie» din autonomie”, iar autoritățile centrale „retrag” atribuțiile Găgăuziei și „blochează intenționat desfășurarea alegerilor”. Autorii postărilor manipulează și substituie faptele prin interpretarea speculativă a unor norme legale, scrie portalul StopFals, citat de mai multe instituții de presă. În realitate, Ministerul Justiției nu poate „tăia” din atribuțiile UTA Găgăuzia, care sunt prevăzute de articolul 111 din Constituția R. Moldova și de Legea privind statutul juridic special al autonomiei, menționează experții.
„Arma nucleară” a Chișinăului și ficțiunea autonomiei găgăuze – e titlul unei analize semnate de fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase. În articolul publicat de Cotidianul, autorul constată că actuala criză din autonomia găgăuză nu este nici prima, nici ultima. „Explicația este cât se poate de simplă, dar, în același timp, dezarmantă. Autonomia găgăuză nu a fost concepută, de la bun început, ca o autonomie în sensul clasic al termenului – adică o formă de autoguvernare destinată păstrării identității culturale și etnice sau administrării independente, față de centru, a treburilor publice locale. În realitate, UTAG a fost concepută încă de la început ca o construcție politică inspirată de logica imperială rusă – un instrument de presiune și un mecanism permanent de șantaj geopolitic împotriva Chișinăului. În realitate, timp de aproape două secole – de când coloniștii găgăuzi și bulgari au fost aduși în Bugeac de regimul țarist, pe pământurile nogailor exterminați de armata rusă în timpul războaielor cu Imperiul Otoman – etnicii găgăuzi nu au revendicat niciodată nicio formă de autonomie politică. (...) Iar faptul că, după trei decenii de existență a acestei autonomii, găgăuzii au rămas la fel de profund rusificați, refuză categoric să învețe limba română și continuă să se comporte ca o minoritate imperială, care reacționează doar la semnalele venite de la Moscova, confirmă, fără echivoc, că această construcție politică nu a servit niciodată consolidării identității locale, ci menținerii unei zone de influență rusească în interiorul statului Republica Moldova”, subliniază Alexandru Tănase.
TV8 atrage atenția că autoritățile și instituțiile bugetare din Republica Moldova vor trebui să instituie un control mai strict asupra cheltuielilor publice și să revizuiască planurile de achiziții pentru anul 2026. Măsura a fost dispusă de Guvern în contextul presiunilor economice generate de creșterea prețurilor la produsele petroliere, dar și al necesității de a utiliza mai eficient resursele bugetare, precizează postul de televiziune. Potrivit documentului semnat de prim-ministrul Alexandru Munteanu, instituțiile publice care realizează achiziții de bunuri, lucrări sau servicii vor trebui să reevalueze necesitățile planificate, să prioritizeze doar cheltuielile considerate critice pentru funcționarea instituțiilor și la necesitate, să anuleze procedurile care nu sunt esențiale, detaliază TV8.
Iar Moldova 1 transmite că cetățenii moldoveni care au muncit sau locuiesc în Canada vor putea beneficia de pensii și alte prestații sociale pentru anii lucrați în ambele state, după ce Republica Moldova și Canada au semnat Acordul în domeniul securității sociale. Documentul stabilește un mecanism care permite cumularea perioadelor de asigurare realizate în cele două țări. Astfel, în cazul în care o persoană nu întrunește stagiul minim de cotizare necesar pentru acordarea pensiei într-un stat, perioadele de muncă din ambele țări vor putea fi cumulate, iar beneficiarul va primi o pensie proporțională cu contribuțiile achitate în fiecare dintre ele, explică postul public de televiziune.
NewsMaker transmite că Dumitru Vartic, care este anchetat în dosarul decesului soției sale, a fost eliberat din funcția de vicepreședinte al raionului Hîncești. Decizia a fost aprobată de Consiliul Raional Hîncești pe 13 martie, în baza cererii de demisie, precizează publicația.
Cazul decesului Liudmilei Vartic se examinează prin prisma Codului Penal, articolul ce se referă la violența în familie cu determinare la sinucidere, scrie Ziarul de Gardă, care citează declarațiile făcute de șeful adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Alexandru Lupan, în cadrul emisiunii În profunzime de la PRO TV din 12 martie. Potrivit lui Lupan, cele două procese penale deschise pe acest caz au fost conexate prin ordonanța procurorului general și urmează a fi examinate de organul de urmărire penală din orașul Hîncești, precizează publicația. Adjunctul șefului IGP a mai menționat că există divergențe între ceea ce se vehiculează in spațiul public si ce constată organul de urmărire penală în cadrul anchetei, observă ZdG.
Tragedia educatoarei din Hâncești, care și-a pierdut viața în condiții suspecte, a dat curaj mai multor femei să facă publice dramele prin care trec, de cele mai multe ori fiind vorba de abuzuri din partea partenerilor sau soților, constată TVR Moldova.
Nuiaua societății noastre: Cum ajunge violența să fie numită disciplină – e titlul unui editorial publicat de Agora. Declarațiile influenceriței Marina Cârnaț, făcute într-un podcast, despre folosirea loviturilor sau a nuielei pentru „disciplinarea” copiilor, au provocat reacții puternice în spațiul public, constată publicația. Unele voci au condamnat ferm aceste afirmații, însă o parte semnificativă a comentariilor a mers într-o altă direcție, invocând argumente care ar justifica aplicarea violenței în educație, observă Agora. Potrivit autorului articolului, acest tip de reacție nu este întâmplător, ci reflectă un fenomen social și psihologic mult mai larg - normalizarea violenței în educația copiilor. „Critica violenței în educație este uneori interpretată greșit ca o invitație la permisivitate totală. Copiii au nevoie de limite clare, consecvente și explicate. Diferența este că disciplina sănătoasă pune accent pe explicație și consecințe logice, nu pe durere fizică”, atrage atenția Agora.
