Revista presei internaționale | SUA cer sprijin european pentru deblocarea Golfului Persic; Prețul petrolului continuă să crească
Presa internațională analizează pe larg evoluțiile conflictului din Orientul Mijlociu și comentează declarațiile președintelui SUA, Donald Trump, care a cerut sprijin european în operațiunile împotriva Iranului. Mai multe publicații arată că actualul conflict continuă să afecteze piețele energetice și economia globală, în timp ce Ucraina și liderii europeni își ajustează strategiile în contextul tensiunilor regionale.
Președintele SUA, Donald Trump, lucrează la formarea unei coaliții internaționale pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz și ar putea face anunțul în cursul acestei săptămâni, scrie Axios. Potrivit publicației, Trump analizează inclusiv posibilitatea unei operațiuni militare pentru ocuparea depozitului de petrol de pe insula Hargh, dacă Strâmtoarea din Golf rămâne blocată. Axios dezvăluie că administrația americană negociază cu mai multe state participarea lor cu nave, drone și sisteme de comandă, scopul fiind obținerea sprijinului politic necesar înainte de luarea unor decizii operaționale. Oficialii subliniază că o astfel de acțiune implică riscuri majore, dar ar putea afecta semnificativ finanțarea regimului iranian dacă situația se prelungește, conchide Axios.
Într-un interviu acordat publicației Financial Times, președintele Statelor Unite, Donald Trump, a cerut statelor europene să se alăture operațiunilor militare împotriva Iranului. El a avertizat că NATO ar putea avea „un viitor foarte sumbru” dacă aliații nu contribuie la redeschiderea Strâmtorii Ormuz pentru navele comerciale, care evită să o traverseze din cauza atacurilor iraniene. Trump a subliniat că statele care beneficiază de transportul de petrol prin această rută ar trebui să ajute la menținerea securității în zonă. În același interviu, liderul de la Washington a spus că se așteaptă și la implicarea Chinei, deoarece o mare parte din importurile sale de petrol trec prin această strâmtoare.
Navele americane de luptă USS Tulsa și USS Santa Barbara, echipate pentru operațiuni de neutralizare a minelor, au fost văzute în portul Penang din Malaezia, la mii de kilometri de Strâmtoarea Ormuz, unde atacurile iraniene au blocat traficul maritim, relatează The War Zone. Potrivit publicației americane, aceste nave din clasa Independence sunt dotate cu drone maritime, sisteme tractate pentru detectarea minelor și echipamente de neutralizare a acestora, inclusiv pe elicopterele MH-60 Sea Hawk. Oficialii americani citați de The War Zone afirmă că navele nu vor începe imediat să escorteze transporturile comerciale prin Ormuz, iar durata șederii lor în Malaezia și planurile ulterioare rămân necunoscute. În contextul conflictului și al experienței Iranului în războiul minelor, o mare parte a forțelor navale specializate ale SUA se află deocamdată la mare distanță de zona critică, notează publicația.
Șeful Consiliului Economic Național al Casei Albe, Kevin Hassett, a declarat, citat de Bloomberg, că războiul dintre Statele Unite și Iran ar putea dura între patru și șase săptămâni, iar decizia finală privind încheierea operațiunilor îi aparține președintelui Donald Trump. Agenția subliniază că oficialii americani au cerut populației să accepte temporar creșterea prețurilor la energie, argumentând că obiectivul este reducerea capacității Iranului de a reprezenta o amenințare în regiune. Bloomberg amintește și declarațiile secretarului american al energiei, Chris Wright, care a afirmat că actualul conflict din Orientul Mijlociu s-ar putea încheia chiar în următoarele săptămâni, după care livrările de energie ar urma să se stabilizeze, iar prețurile să scadă.
În pofida mesajelor optimiste venite de la Washington, The Guardian scrie că războiul împotriva Iranului amenință să afecteze puternic economia americană prin creșterea prețurilor la petrol și combustibili. Chiar dacă Statele Unite sunt mai puțin dependente de importuri datorită producției interne de energie, prețurile carburanților rămân influențate de piețele globale, ceea ce ar putea majora costurile pentru transport, agricultură și comerț, explică ziarul. Administrația americană încearcă să atenueze impactul prin protejarea transportului petrolier prin Strâmtoarea Ormuz și prin relaxarea unor sancțiuni asupra exporturilor de petrol, dar aceste măsuri ar putea fi insuficiente, scrie The Guardian. Dacă conflictul se prelungește, scumpirile și perturbările economice riscă să reducă sprijinul public pentru război și să afecteze popularitatea lui Trump, conchide publicația.
Prețurile petrolului au crescut pe 16 martie, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al riscurilor pentru transportul prin Strâmtoarea Ormuz, informează Reuters. Potrivit agenției, barilul petrolului Brent a ajuns la 105,83 dolari, iar WTI la 98,74 dolari, marcând cea mai mare creștere lunară de peste 40% din 2022. Investitorii sunt îngrijorați de atacurile americane asupra insulei Kharg și de loviturile iraniene asupra terminalului din Fujairah, care afectează exporturile regionale de petrol, notează Reuters. Oficialii americani citați de agenție estimează că războiul s-ar putea încheia în câteva săptămâni, iar livrările de energie și prețurile ar urma să se stabilizeze.
Revista Time scrie că războiul din Orientul Mijlociu a creat noi oportunități diplomatice și tehnologice pentru Ucraina, în special în domeniul combaterii dronelor iraniene de tip Shahed. După ani în care Rusia a folosit aceste drone în atacuri asupra orașelor ucrainene, Kievul a dezvoltat sisteme mai ieftine de interceptare și tehnologii de război electronic pentru a le contracara, remarcă autorul articolului. Potrivit acestuia, experiența acumulată este utilă statelor din Golful Persic, care se confruntă cu atacuri similare, dar folosesc adesea sisteme antiaeriene mult mai costisitoare pentru a doborî dronele. Totuși, publicația notează că administrația președintelui american Donald Trump susține că Statele Unite nu au nevoie de sprijin tehnologic din partea Kievului.
Publicația The Times scrie că, odată cu venirea primăverii, în Ucraina a apărut un sentiment fragil de optimism, după luni de iarnă marcate de frig și pene de curent provocate de atacurile rusești asupra infrastructurii energetice. În ultimele săptămâni, situația energetică s-a stabilizat, iar analiștii occidentali citați de The Times consideră că puterea economică a Europei ar putea permite Kievului să susțină efortul de război mai mult timp decât Rusia, afectată de sancțiuni și de cheltuieli militare tot mai mari. Totuși, un conflict prelungit între Statele Unite și Iran ar putea duce la creșterea prețului petrolului și la venituri suplimentare pentru Moscova, semnalează The Times. Potrivit ziarului, această evoluție ar reduce presiunea economică asupra Kremlinului și ar putea complica sprijinul occidental pentru Kiev.
La o concluzie asemănătoare ajunge Foreign Affairs. Publicația subliniază că, după ce Statele Unite și Israelul au atacat Iranul, Rusia a rămas în mare parte pasivă și nu a intervenit pentru a-și sprijini aliatul, deși are un parteneriat strategic cu Teheranul. Această lipsă de implicare face parte dintr-un tipar mai vechi al Kremlinului, care face declarații ferme, dar nu acționează efectiv pentru a-și ajuta partenerii, remarcă Foreign Affairs. Totuși, Rusia beneficiază indirect de pe urma conflictului: creșterea prețurilor la petrol și gaz aduce venituri suplimentare bugetului rus, iar instabilitatea regională poate favoriza noi proiecte energetice cu China, notează publicația. Astfel, deși nu apără direct Iranul, Moscova extrage avantaje strategice și economice din consecințele războiului, concluzionează Foreign Affairs.
Euronews scoate în evidență mesajul premierului Belgiei, Bart De Wever, care propune Uniunii Europene să ajungă la un acord negociat cu Rusia pentru a pune capăt războiului din Ucraina și pentru a restabili accesul la energie mai ieftină. Premierul belgian s-a arătat îngrijorat că, fără sprijinul Statelor Unite, devine tot mai greu de aplicat strategia actuală a Europei de a sprijini militar Kievul și de a pune presiuni economice asupra Moscovei. În același timp, opiniile liderilor europeni sunt împărțite, notează Euronews, precizând că unii sprijină negocieri directe cu Moscova, în timp ce alte state, în special din Europa de Est, se opun ferm acestei idei.
