Propagandă online inspirată de modelul Donbas: Narva, vizată de o campanie prorusă
În Estonia au început să apară pe rețelele sociale postări care îndeamnă la separarea orașului Narva și a regiunii Ida-Virumaa de restul țării, pentru a crea o așa-numită „republică populară Narva”. Asupra acestor materiale publicate de canale proruse pe TikTok, VKontakte și Telegram a atras atenția blogul Propastop. În descrierea unuia dintre ele se afirmă direct: „#AșteptămRusia. Știri din cel mai frumos stat de pe Pământ”.
Materialele despre separarea Narvei sunt răspândite în principal în limba rusă și conțin simboluri separatiste, elementul central fiind un drapel verde-negru-alb.
De asemenea, sunt folosite imagini cu caracter militarist, iar zona Narva este prezentată ca un teritoriu separat între Estonia și Rusia.
În unul dintre texte, drept justificare pentru separare este invocată „necesitatea păstrării identității ruse în regiune”, transmite publicația The Moscow Times.
Potrivit reprezentantei Poliției de Securitate din Estonia (KaPo), Marta Tuule, există motive să se creadă că este vorba despre o operațiune informațională menită să semene haos și să submineze coeziunea socială.
„Astfel de metode au mai fost folosite anterior atât în Estonia, cât și în alte țări. Este vorba despre o modalitate simplă și ieftină de a tensiona și a speria societatea”, a menționat Tuule.
Anterior, Rusia a folosit denumirea de „republică populară” pentru entități separatiste din estul Ucrainei - la Donețk și Lugansk - în 2014.
Regiunea Ida-Virumaa este considerată una dintre cele mai urbanizate din Estonia. Potrivit recensământului din 2021, 73.25% din populația județului era formată din etnici ruși. Aceștia reprezintă 30.84% din totalul rușilor care trăiesc în republică.
Regiunea a mai fost anterior în atenția separatiștilor, amintește Delfi.
În iulie 1993, la Narva și Sillamäe, forțele aflate atunci la putere au organizat un referendum ilegal. Locuitorii au fost întrebați: „Doriți ca Narva să aibă statutul de autonomie național-teritorială în cadrul Republicii Estonia?”.
Potrivit organizatorilor, la referendum ar fi participat 54% dintre locuitorii cu drept de vot din Narva, iar 97% dintre aceștia ar fi susținut autonomia. La Sillamäe, indicatorii ar fi fost de 60% prezență și 98.6% voturi în favoarea autonomiei.
Observatorii estonieni au estimat însă că prezența reală la vot a fost mult mai mică. Curtea Supremă a Estoniei a declarat referendumul nul din punct de vedere juridic, iar rezultatele acestuia - nevalabile.
CITIȚI ȘI:
