Refacerea totală a Nistrului ar putea dura ani: „Rămâne pericolul pentru biodiversitatea fluviului”
Problema actuală a fluviului Nistru ar putea fi una pe termen lung, iar refacerea totală ar putea dura ani de zile. Pe moment, nu există indicii că alimentarea cu apă a municipiului Chișinău ar fi în pericol, dar lucrurile pot evolua de la o oră la ora, susține expertul de mediu, Ruslan Nercaș.
„Autoritățile fac analize de laborator la probele prelevate din Nistru la distanță de câteva ore. Este foarte bine să monitorizăm situația, să știm din prima sursă care sunt rezultatele analizelor și să înțelegem pentru noi, să luăm decizii ce facem - consumăm acea apă sau nu. (...) Fracțiile diluate vor merge cu apa până inclusiv spre Chișinău. De aceea, este foarte important să urmărim monitorizarea calității apei”, a precizat expertul, la emisiunea „Bună dimineața” de la Moldova 1.
Ruslan Nercaș a subliniat importanța barajelor absorbante instalate, cu ajutorul României, pe Nistru, în condițiile în care stațiile de epurare nu pot elimina eficient produsele petroliere, fapt ce reprezentă un risc major pentru sănătatea oamenilor.
„Instalarea lor stopează, în primul rând, extinderea acestor pete de suprafață. În al doilea rând, captează aceste substanțe periculoase, care ulterior urmează să fie gestionate ca deșeuri periculoase. Adevărul este că ceea ce vedem de la suprafață este doar vârful de iceberg și urmează să se facă ulterior și alte lucrări, după ce vor fi captate petele de la suprafață”, a spus specialistul.
Potrivit lui Ruslan Nercaș, pericolul cel mai mare, în contextul poluării actuale, sunt substanțele care vor fi diluate în apă și vor rămâne acolo: „Asta ar însemna o problemă pe termen lung care este mai mare decât problema pe care o avem astăzi. Când vorbim despre pericol, avem în vedere ecosistemul, deoarece, dacă excludem lichidele care sunt acum pe oglinda apei și care ar putea să ajungă în instalațiile de filtrare, iar ulterior cu apa potabilă în casele oamenilor, aceasta în principal va fi exclusă, dar rămâne pericolul pentru biodiversitatea râului Nistru”.
După această primă etapă de captare a petelor de pe suprafață, trebuie să fie colectate contaminările de pe țărmul Nistrului, inclusiv de pe plante. La fel, se va încerca și colectarea de pe albii, unde este posibil, a reziduurilor, a adăugat Nercaș.
Unul dintre pericolele principale este că aceste pete de ulei se pot infiltra în grundul de nisip de pe maluri, iar ulterior se pot depune pe fundul Nistrului. Acest lucru înseamnă că pot reveni oricând la suprafață, în cazul viiturilor sau al unor lucrări hidrotehnice, a anticipat specialistul.
Ruslan Nercaș și-a exprimat speranța că acest precedent va accelera „mecanismele pe care și le asumase autoritățile de mediu privind construcția stațiilor care urmau să monitorizeze instant și continuu calitatea apei din Nistru”.
Amintim că primele pete uleioase au fost observate pe râul Nistru pe 10 martie, urmare a unui atac al Federației Ruse asupra hidrocentralei ucrainene de la Novodnestrovsk. Până acum, au fost instalate baraje în mai multe locații, pentru a limita extinderea poluării cu substanța petrolieră.
Inițial, oficialii de la Kiev vorbeau despre o tonă și jumătate de substanțe petroliere deversate în Nistru, dar potrivit estimărilor făcute de specialiștii moldoveni, cantitatea ar fi mai mare.
Guvernul a instituit stare de alertă de mediu pe bazinul Nistrului pentru 15 zile, începând cu 16 martie, măsura având caracter preventiv și vizând limitarea impactului asupra mediului și prevenirea riscurilor pentru sănătatea populației.
CITIȚI ȘI:
