Taxa de 0.35% a redus aproape în jumătate numărul contestațiilor la achizițiile publice depuse lunar la ANSC
Numărul contestațiilor privind achizițiile publice a scăzut semnificativ după introducerea taxei de stat, însă sistemul continuă să fie afectat de tentative de fraudă, blocaje repetate ale procedurilor și vulnerabilități la nivelul autorităților locale, susține directoarea Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC), Angela Munteanu.
Potrivit acesteia, instituirea taxei de 0.35% din valoarea procedurii a redus aproape în jumătate numărul contestațiilor depuse lunar.
„Până la 16 iunie 2025, media numărului de contestații pe lună era de 136. După instituirea taxei de stat, a scăzut până la 72 de contestații pe lună. Deci, au dispărut acele contestații care erau depuse numai de dragul blocării procedurilor sau numai de dragul tergiversării acestor proceduri”, a spus șefa ANSC, la emisiunea „Pe Față” de la Moldova 1.
Documente false și tentative de ocolire a regulilor
Cu toate acestea, instituția continuă să se confrunte cu tentative de fraudare a licitațiilor. Printre cazurile identificate se numără prezentarea unor documente false în cadrul procedurilor, inclusiv certificate bancare inexistente sau dovezi fictive privind achitarea taxei de stat.
În pofida scăderii numărului de contestații, unele licitații continuă să fie blocate perioade îndelungate. Potrivit directoarei ANSC, există cazuri în care aceeași procedură este contestată în mod repetat, ceea ce împiedică inițierea lucrărilor.
„Avem un singur caz, acesta cred că deja îl cunoaște toată lumea, este monitorizat și de societatea civilă. Este o instituție din subordinea Primăriei municipiului Chișinău. Aveam de nouă ori contestată una și aceeași procedură”, a declarat aceasta, subliniind că, în astfel de situații, proiectele rămân neimplementate luni la rând.
„Ping-pong” între autorități și firme în atribuirea contractelor
Situația este agravată și de modul în care unele autorități contractante aplică deciziile ANSC.
„Sunt situații când autoritățile contractante mimează acea procedură de reevaluare”, a spus Munteanu, explicând că atribuirea repetată a contractului aceluiași operator duce la reluarea contestațiilor și la un „ping-pong” procedural între participanți.
Cele mai multe contestații vizează lucrările de construcții, inclusiv drumuri și proiecte de infrastructură, precum și domeniul medical, unde procedurile sunt complexe și implică sume mari.
La nivel teritorial, municipiul Chișinău înregistrează cele mai multe contestații, urmat de Cahul, Hâncești, Bălți și UTA Găgăuzia, în contextul unui număr mare de proiecte și licitații desfășurate în aceste regiuni.
Directoarea ANSC a atras atenția că problemele sunt în mare parte sistemice, fiind generate de „planificarea defectuoasă, elaborarea documentației defectuoase și lipsa capacităților”, în special la nivelul autorităților publice locale.
ANSC nu se poate autosesiza în cazuri suspecte
Instituția are competențe limitate și nu poate interveni din oficiu în cazul unor suspiciuni de nereguli.
„Agenția nu se poate autosesiza. Agenția examinează numai acele contestații care sunt depuse cu respectarea unor elemente la depunerea acestei contestații. În principiu, pot fi depuse contestații și pe hârtie, dar marea majoritate a contestațiilor sunt depuse, totuși, în format electronic”, a precizat Munteanu, menționând că intervențiile sunt posibile doar în baza contestațiilor depuse de participanții la proceduri.
În contextul parcursului european, autoritățile pregătesc modificări legislative menite să crească transparența și eficiența sistemului.
„De la 1 ianuarie 2027, va intra în vigoare noua lege privind achizițiile publice care transpune în totalitate directivele Uniunii Europene. Legea 20 privind remediile și căile de atac va reglementa activitatea agenției”, a declarat șefa ANSC.
Potrivit datelor prezentate de directoarea generală a ANSC la Moldova 1, volumul procedurilor analizate de agenție este în continuă creștere. În 2025, valoarea acestora a depășit opt miliarde de lei, față de circa șase miliarde în 2024.
De la crearea instituției, în total au fost verificate proceduri de achiziție a căror valoare totală se ridică la peste 45 de miliarde de lei.
