Iranul a lansat rachete cu focoase cu dispersie asupra Tel Avivului. Lovituri și în Liban, iar SUA au vizat coasta iraniană de lângă Strâmtoarea ormuz

Conflictul din Orientul Mijlociu continuă să se intensifice. Iranul a atacat în noaptea de marți spre miercuri orașul Tel Aviv cu rachete care ar fi avut focoase cu dispersie, prezentând operațiunea drept o ripostă la uciderea lui Ali Larijani, șeful Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, potrivit televiziunii de stat iraniene, citate de Reuters.
Atacul a provocat moartea a două persoane într-un cartier aflat în apropierea zonei dens populate a Tel Avivului, unde se află și obiective militare importante. Astfel, bilanțul victimelor din Israel de la începutul războiului a ajuns la cel puțin 14 morți.
Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a anunțat că în atac au fost folosite rachete de tip Khorramshahr 4 și Qadr, ambele echipate cu focoase multiple. Autoritățile israeliene au acuzat în repetate rânduri Iranul că utilizează muniții cu dispersie, care eliberează în aer mai multe încărcături explozive pe o suprafață largă și sunt mai greu de interceptat.
Între timp, în Iran, un proiectil a lovit marți seara o zonă din apropierea centralei nucleare de la Bushehr, însă autoritățile de la Teheran au anunțat Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) că nu au fost înregistrate pagube și nici victime. Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a făcut din nou apel la „maximum de reținere” pentru a evita riscul unui accident nuclear.
Autoritățile iraniene au confirmat marți, 17 martie, moartea lui Ali Larijani, una dintre cele mai importante figuri ale regimului vizate de la declanșarea războiului. Potrivit Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, în același atac au fost uciși și fiul acestuia, precum și adjunctul său, Alireza Bayat.
Pe fondul escaladării, noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, ar fi respins propunerile transmise prin Ministerul de Externe privind reducerea tensiunilor sau un armistițiu cu Statele Unite. Potrivit unui oficial iranian citat sub protecția anonimatului, acesta ar fi declarat că „nu este momentul pentru pace” până când Statele Unite și Israelul nu vor accepta înfrângerea și nu vor plăti compensații.
În paralel, Iranul a anunțat miercuri executarea unui bărbat condamnat pentru spionaj în favoarea Israelului. Presa judiciară iraniană l-a identificat drept Kurosh Keyvani, acuzat că a transmis serviciului israelian Mossad imagini și informații despre obiective sensibile din Iran.
Lovituri israeliene asupra Beirutului și în sudul Libanului
Situația s-a agravat și în Liban. Miercuri, armata israeliană a lansat o nouă serie de atacuri asupra Beirutului, inclusiv în cartierul Bachoura din centrul capitalei, după ce a avertizat populația să evacueze o clădire din zonă.
Potrivit Ministerului libanez al Sănătății, loviturile israeliene din Beirut au ucis cel puțin șase persoane și au rănit alte 24. În sudul și estul Libanului, alte 14 persoane au fost ucise în atacuri separate, a relatat agenția de stat.
Israelul își intensifică astfel campania împotriva grupării Hezbollah, susținută de Iran. Potrivit autorităților libaneze, ofensiva israeliană a provocat până acum peste 900 de morți în Liban și a forțat peste 800 de mii de oameni să își părăsească locuințele.
SUA au lovit coasta Iranului
Statele Unite au anunțat că au vizat marți instalații de pe litoralul iranian din apropierea Strâmtorii Ormuz, folosind bombe de mare putere, pe motiv că rachetele antinavă iraniene reprezintă un pericol pentru navigația internațională.
Strâmtoarea Ormuz, tranzitată de aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol, rămâne în mare parte blocată, în timp ce Iranul amenință cu atacuri asupra petrolierelor asociate Statelor Unite și Israelului.
Agenția Internațională a Energiei a avertizat că războiul din Orientul Mijlociu a provocat cea mai gravă criză petrolieră de după anii 1970. Chiar dacă miercuri cotațiile au scăzut ușor după un acord între guvernul irakian și autoritățile kurde privind reluarea exporturilor prin portul turc Ceyhan, petrolul Brent s-a menținut pentru a patra ședință consecutivă peste pragul de 100 de dolari pe baril.
De la începutul războiului, la 28 februarie, prețurile petrolului au crescut cu aproximativ 45%, alimentând temerile privind un nou val de inflație la nivel global. Programul Alimentar Mondial avertizează că zeci de milioane de oameni ar putea ajunge în pragul foametei acute dacă ostilitățile vor continua până în luna iunie.
Și industria aviatică resimte deja efectele crizei. Mai multe companii aeriene au avertizat asupra costurilor suplimentare generate de scumpirea kerosenului, în timp ce numeroase zboruri au fost anulate, redirecționate sau reprogramate pe fondul închiderii unei mari părți a spațiului aerian din Orientul Mijlociu.
CITIȚI ȘI: