Revista presei | Drona descoperită la Tudora, cu încărcătură extrem de periculoasă
Numeroase publicații transmit că Republica Moldova va primi cea de-a doua tranșă din Planul de Creștere al UE, în valoare de 189 milioane de euro. Din presă mai aflăm că o nouă dronă a fost depistată pe teritoriul R. Moldova în condițiile războiului dus de Federația Rusă în Ucraina. Despre situația ecologică de pe râul Nistru, afectat de scurgeri de sustanțe petroliere în urma unui atac rusesc, dar și depre alte subiecte, aflăm din revista presei.
Comisia Europeană a debursat 189 milioane de euro în cadrul Mecanismului de reformă și creștere pentru R. Moldova, în urma implementării cu succes a 24 de reforme, scrie Ziarul de Gardă. „Aceasta evidențiază progresele semnificative pe care țara le-a realizat pentru a avansa pe calea aderării la UE”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene. Prim-ministrul Alexandru Munteanu a menționat, citat de ZdG, că „banii vor fi direcționați către proiecte în domeniul energetic, pentru a avansa în construcția spitalului regional din Bălți, pentru extinderea accesului la apă potabilă în mai multe localități, pentru dezvoltarea serviciilor de îngrijire a copiilor și sprijin pentru tinerii care intră pe piața muncii.”
Europa Liberă punctează că R. Moldova a îndeplinit 24 de reforme în domenii ca justiția, energia și mediu de afaceri. Dar autoritățile au întârziat cu două reforme, inclusiv finalizarea liniei electrice de înaltă tensiune Vulcănești – Chișinău, observă sursa citată. Un „tablou de indicatori” publicat de Comisia Europeană arată că planul prevede în total 153 de reforme, dintre care au fost îndeplinite 28, rezumă autorul articolului. Europa Liberă amintește că debursările fac parte dintr-un pachet mult mai mare, care prevede ajutoare în valoare totală de 1,9 miliarde de euro cu care R. Moldova să-și crească economia, în perioada 2025-2027, și să se pregătească de aderare.
Lansarea oficială a negocierilor tehnice pentru ultimele trei grupuri de capitole de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană este exact momentul în care euforia geopolitică se ciocnește frontal de privirea rece a economiei de piață, constată editorialistul NordNews, Vitalie Cazacu. „Anunțul vicepremierului Cristina Gherasimov privind deschiderea dosarelor legate de competitivitate, agricultură și resurse este, în fapt, începutul unei perioade de stres sistemic pentru un stat care încearcă să sară peste etape istorice într-un ritm dictat mai degrabă de războiul de la graniță decât de indicatorii de performanță internă. Pentru Chișinău, viteza neobișnuită a acestui proces, accelerat dramatic după invazia rusă în Ucraina, a fost un activ diplomatic prețios. Totuși, sub președinția cipriotă a Consiliului, Bruxelles-ul încetează să mai ofere cecuri în alb bazate pe solidaritate. Capitolele deschise astăzi, în special cel privind competitivitatea și creșterea incluzivă, vor forța o economie subfinanțată și încă tributară unor structuri post-sovietice să concureze direct cu giganții industriali ai UE”, atrage atenția Vitalie Cazacu.
20 de ani de la primul embargou rus la vinuri – e titlul unei retrospective publicate de Veridica. „O decizie a Moscovei, care a distrus companii, a influențat destine umane, dar și a schimbat structural industria vinului din Republica Moldova. Și ne-a oferit o lecție, poate cea mai importantă de la independență încoace. (...) La 20 de ani după embargo, cifrele arată că Republica Moldova s-a „lecuit” de dependența bolnăvicioasă față de Rusia. În 2024, am exportat sub 2% de vinuri în Rusia, față de 81%, la începutul anilor 2000. Vindem la un preț dublu. La cel mai mare târg de vinuri, tocmai încheiat în Duesseldorf, Wine of Moldova a avut o prezență fantastică: oaspeți de pe toate continentele au vizitat pavilionul nostru pentru a încheia noi contracte de import a vinului moldovenesc. Vinurile moldovenești sunt prezente astăzi oficial în circa 70 de țări și, foarte puțin - în Rusia. Iar, vinificatorii moldoveni spun, mai în glumă mai în serios, că embargoul din 2006 merită un monument la Chișinău — ca o lecție despre reziliență și despre puterea de a te despărți de un partener agresiv.”
În centrul atenției mass-media este o nouă dronă descoperită pe teritoriul RM, în contextul războiului dus de Federația Rusă împotriva Ucrainei. Drona depistată marți în localitatea Tudora, raionul Ștefan Vodă, conținea o încărcătură extrem de periculoasă, semnalează portalul Deschide.md. Și postul public de televiziune, Moldova 1, constată că drona de la Tudora avea un risc de explozie mult mai mare decât cele depistate anterior. Postul de televiziune îl citează pe șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, care a facut apel către cetățeni să nu se apropie de astfel de obiecte și să anunțe imediat autoritățile. Avertismentul vine după ce un bărbat a filmat dispozitivul găsit în apropierea gospodăriei sale și s-a apropiat de acesta, fără a cunoaște riscurile, observă sursa citată. Potrivit lui Viorel Cernăuțeanu, drona era dotată cu peste 2000 de bile metalice, capabile să provoace distrugeri majore în cazul unei explozii. Declarațiile șefului Inspectoratului General al Poliției a fost făcute în cadrul unei emisiuni la TVR Moldova.
Între timp, presa continuă să urmărească evoluția crizei ecologice de pe râul Nistru, afectat de scurgeri masive de substanțe petroliere, în urma atacului rusesc asupra complexului hidroenergetic „Novodnestrovsk” din Ucraina. Mai multe publicații din Nordul republicii relatează despre dificultățile pe care oamenii le întâmpină în procesul de aprovizionare cu apă. Criza apei din municipiul Bălți a declanșat un val de cumpărături fără precedent, constată NordNews. Apa îmbuteliată, bidoanele și orice tip de recipient au devenit, în ultimele zile, cele mai căutate produse, precizează publicația. În lipsa apei la robinet, unii oameni își fac rezerve din magazine, alții aduc apă de la fântâni sau cisterne, folosind sticle, găleți sau recipiente improvizate, relatează publicația.
Criza apei potabile din Nistru se resimte și în Soroca, transmite Observatorul de Nord. Întreprinderea Interraională de Stat „Acva-Nord” nu mai pompează apă, iar rezervele sunt la minimum. Situația este una extrem de complicată pentru municipiul Soroca, satele din jur, dar și Bălți, constată publicația. „De ani buni, conducerea S.A. „Regia Apă-Canal Soroca” a bătut alarma în privința reanimării sondelor de la Egoreni, abandonate de autorități. Acestea ar fi prins bine în situația din prezent, fără investiții mari făcute acum, în grabă. Dacă rezultatul analizelor apei de la Egoreni va fi bun, atunci municipiul Soroca, în special partea de jos a orașului, ar putea avea curând din nou apă. Cât privește aprovizionarea cu apă în partea din deal a Sorocii și satele din preajmă, situația rămâne incertă”, scrie Observatorul de Nord.
Postul public de televiziune Moldova 1 transmite că autoritățile ar putea relua în curând alimentarea cu apă pentru municipiul Bălți și cele trei raioane din nordul republicii, cu condiția ca analizele de laborator să confirme tendința de ameliorare a calității apei din râul Nistru. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat în cadrul emisiunii ÎN CONTEXT de la Moldova 1 că prioritatea zero este evitarea contaminării iremediabile a rețelelor de distribuție, pentru a elimina orice risc la adresa sănătății populației.
Director executiv al Asociației ecologiste Eco-TIRAS, Ilia Trombițki, a admis că apele Nistrului ar fi putut fi contaminate nu doar cu produse petroliere, cum s-a vehiculat în spațiul public, ci și cu substanțe chimice foarte periculoase, cum ar fi heptilul, un combustibil de rachete extrem de toxic, semnalează Veridica. Or, se știe că Rusia a lovit hidrocentrala de la Novodnistrovsk inclusiv cu rachete, atrage atenția jurnalistul Ion Preașcă. În opinia autorului, Chișinăul ar trebui să-și revadă de urgență politicile de mediu pentru a putea face față unor posibile crize ale apei, în special atât timp cât Moscova continuă să bombardeze Ucraina. „Mulți observatori și-au pus întrebarea: de ce autoritățile au fost luate oarecum pe nepregătite într-o astfel de situație? Războiul din Ucraina durează de mai bine de patru ani, iar tentative ale Rusiei de a scoate din funcțiune hidrocentrala de la Novodnistrovsk au existat și până acum. Am căutat prin mai multe documente de poltici de mediu adoptate de către autorități în ultimii patru ani, dar nu am găsit nicăieri să se fi luat în calcul un scenariu în care atacurile militare ar fi putut distruge infrastructura hidrocentralei de la Novodnistrovsk și duce poluarea apelor Nistrului sau provoca o inundație gravă”.
În timp ce autoritățile încearcă să diminueze impactul catastrofei ecologice, portavocile Kremlinului de la Chișinău au pornit o campanie de dezinformare prin care încearcă să dezvinovățească Rusia, scrie Deutsche Welle. „Se operează cu fake news-uri absurde cum ar fi că Nistrul a fost poluat nu de bombardamentele rusești, ci de un camion cu petrol, care s-ar fi răsturnat pe un pod la Otaci - asta deși Nistrul curge în direcție opusă. Autorii falsurilor își distribuie și amplifică reciproc narațiunile și nu uită să acuze Guvernul că nu face ceea ce trebuie și că nu se gândește la oameni, ci cum să acopere iresponsabilitatea Kievului. ”
IPN constată că prețurile la carburanți continuă să crească. De la începutul lunii martie, prețul motorinei s-a majorat cu aproximativ 6 lei, iar al benzinei – cu peste 2,5 lei. Creșterea prețurilor la carburanți s-a accentuat după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu și blocarea strâmtorii Ormuz, un punct strategic pentru piața petrolieră globală, notează IPN.
