Revista presei internaționale | Europa respinge apelul SUA de a lupta împotriva Iranului; UE convinge Ungaria să deblocheze sprijinul pentru Ucraina
Presa internațională comentează pe larg ultimele declarații ale președintelui Statelor Unite privind evoluția conflictului militar din Orientul Mijlociu. Publicațiile străine remarcă nemulțumirile liderului de la Casa Albă față de refuzul aliaților NATO de a se implica militar împotriva Iranului. Sprijinul tehnic și financiar oferit de Uniunea Europeană Kievului pentru repararea conductei de petrol „Drujba”, deteriorată de atacurile aeriene ale Rusiei, se numără printre alte subiecte abordate de presa străină.
Iranul a confirmat moartea secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Ali Larijani, informează agenția Fars. Potrivit sursei, el a fost ucis într-un atac aerian al SUA și Israelului, împreună cu fiul său și alți oficiali din domeniul securității. Ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a anunțat și eliminarea altor lideri ai regimului iranian, inclusiv a comandantului forței „Basij”, transmite The Times of Israel, precizând că Larijani era un apropiat al liderului suprem, Ali Khamenei.
Reuters relatează că președintele SUA, Donald Trump, a criticat statele NATO pentru refuzul de a participa la operațiunea militară împotriva Iranului și la deblocarea strâmtorii Ormuz, de unde provine a cincea parte din resursele energetice ale lumii. Agenția de presă precizează că aliații susțin poziția Washingtonului privind limitarea programului nuclear iranian, dar nu sunt dispuși să se implice militar. Trump a descris NATO drept o „organizație unilaterală” și a susținut că SUA nu pot conta pe sprijinul aliaților în situații critice. Europenii susțin însă că NATO nu e o organizație intervenționistă, ci una defensivă, chemând Washingtonul să găsească o soluție politică pentru detensionarea conflictului din Orientul Mijlociu, remarcă Reuters.
În același context, AFP scoate în evidență mesajul șefului diplomației UE, Kaja Kallas, care a cerut Statelor Unite și Israelului să înceteze războiul cu Iranul, precizând că Uniunea Europeană consultă guvernele din Orientul Mijlociu pentru a încheia conflictul. Kaja Kallas a subliniat că Europa ar putea participa la eforturile de deblocare a Strâmtorii Ormuz doar în cadrul unui acord diplomatic. Mai multe state europene au refuzat să trimită forțe, invocând riscurile implicării într-un conflict pe care nu l-au inițiat, notează AFP. Kallas a subliniat, citată de agenția de presă, că europenii nu înțeleg pe deplin obiectivele Washingtonului, dar s-au obișnuit cu mișcările imprevizibile ale administrației Trump și reacționează mai rezervat.
The Times analizează modul în care Statele Unite ar putea asigura traficul sigur al petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz fără sprijinul aliaților din NATO. Publicația notează că Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită au două conducte alternative care ocolesc strâmtoarea, însă capacitatea lor nu acoperă total cererea regională, iar relațiile tensionate dintre state împiedică investiții comune. Chiar și cu flota iraniană grav afectată, Teheranul poate perturba traficul maritim cu rachete și mine, iar escorta navală occidentală nu garantează siguranța completă a navelor, menționează The Times. Potrivit ziarului, majoritatea companiilor de transport și asigurătorilor consideră riscul prea mare pentru a tranzita zona.
În contextul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, Statele Unite au cerut tuturor misiunilor diplomatice din lume să evalueze „imediat” măsurile de securitate, relatează The Washington Post. Decizia vine după mai multe incidente de securitate, inclusiv atacuri asupra unor ambasade și acte de violență în orașe precum Toronto și Oslo, notează publicația. Ordinul, semnat de secretarul de stat Marco Rubio, prevede convocarea comitetelor de urgență și revizuirea planurilor de protecție, fiind pentru prima dată când o astfel de măsură este aplicată la nivel global, după ce anterior vizase doar regiunea Orientului Mijlociu, conchide The Washington Post.
Pe fondul operațiunilor militare ale SUA și Israelului în Orientul Mijlociu, Rusia își intensifică sprijinul pentru Iran, dezvăluie The Wall Street Journal. Potrivit ziarului, Moscova furnizează Teheranului imagini realizate din satelit și tehnologii avansate pentru drone, menite să sprijine atacurile asupra forțelor americane din regiune. Sprijinul include și componente pentru dronele „Shahed”, precum și consultanță tactică bazată pe experiența războiului din Ucraina, detaliază The Wall Street Journal. Analiștii militari citați de publicație susțin că atacurile Iranului sunt foarte asemănătoare tacticilor aplicate de armata rusă.
Aflat ieri la Londra pentru a întări cooperarea militară cu Marea Britanie, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a acordat un interviu pentru BBC în care și-a exprimat îngrijorarea că actualul conflict din Orientul Mijlociu întârzie negocierile de încheiere a războiului ruso-ucrainean. El a declarat că atenția SUA, inclusiv a lui Donald Trump, este concentrată mai mult pe Orientul Mijlociu, deși contactele diplomatice între Washington, Kiev și Moscova continuă. Zelenski a avertizat asupra riscului unui dezacord între liderii occidentali și a subliniat că orice divizare în interiorul NATO ar slăbi alianța. Ucraina este pregătită pentru negocieri în orice format, dar nu pe teritoriul Rusiei, a repetat liderul de la Kiev în același interviu pentru BBC.
Marea Britanie va continua să susțină capacitățile de apărare ale Ucrainei, alocând anual cel puțin 3 miliarde de lire sterline până în 2031, transmite Unian cu referire la un comunicat comun semnat ieri de liderii Volodimir Zelenski și Keir Starmer. Sprijinul britanic va include consolidarea apărării antiaeriene prin intermediul Grupului de Contact pentru apărarea Ucrainei și contribuțiile financiare anterioare în cadrul inițiativei PURL (n.r. prin care europenii s-au angajat să cumpere armament american pentru Ucraina), detaliază agenția de presă. Potrivit Unian, măsurile reflectă angajamentul pe termen lung al Londrei de a sprijini Ucraina în fața amenințărilor externe.
Politico scrie că declarațiile președintelui american Donald Trump, considerate favorabile Rusiei și critice la adresa Ucrainei, au stârnit nemulțumiri în rândul aliaților europeni. Publicația sugerează că această abordare ar putea face parte dintr-o strategie mai amplă de a limita influența geopolitică a Chinei, prin apropierea de Rusia și încurajarea unui acord de pace în Ucraina. Potrivit unor oficiali citați de Politico, Washingtonul mizează pe relansarea relațiilor economice cu Moscova pentru a schimba echilibrul global de putere în defavoarea Beijingului. Experții avertizează însă că această strategie este riscantă și are șanse reduse de succes, atât timp cât liderii Rusiei și Chinei rămân la putere.
Uniunea Europeană a oferit Kievului sprijin tehnic și financiar pentru repararea conductei de petrol „Drujba”, care a fost deteriorată de atacurile aeriene ale Rusiei, informează Associated Press. Măsura a fost luată pentru reluarea exportului de petrol rusesc către Ungaria și a o convinge, în acest fel, să deblocheze un pachet de asistență europeană pentru Ucraina, remarcă agenția de presă. Livrările prin conducta „Druzhba” sunt suspendate din 27 ianuarie, ceea ce a dus la escaladarea tensiunilor între Ucraina și Ungaria, relevă Associated Press. Agenția de presă amintește că premierul Ungariei, Viktor Orban, a învinuit în mod repetat Kievul că întârzie intenționat livrările de petrol și a reacționat blocând un nou pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei și un împrumut de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei. În contextul campaniei pentru alegerile parlamentare din Ungaria, premierul conservator al țării, Viktor Orban, prezintă Ucraina ca pe o amenințare, acuzându-i pe liderii europeni că încearcă să-i implice țara în conflictul din regiune, mai scrie Associated Press.
