Revista Presei | Creșterea prețurilor la carburanți va genera scumpiri în lanț
Scumpirea carburanților și efectul asupra economiei; răspunsul Moscovei după convocarea ambasadorului agreat al Rusiei în Moldova, Oleg Ozerov, sunt câteva dintre principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.
Transportul s-ar putea scumpi, titrează TVR Moldova. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a declarat că, în prezent, ANTA lucrează la actualizarea calculelor care stau la baza tarifelor, inclusiv în funcție de prețul motorinei și alte componente. La rândul său, expertul economic Marin Gospodarenco avertizează că scumpirea carburanților afectează nu doar transportatorii, ci întreaga economie. „Nu toate se scumpesc în aceeași zi, dar scumpirea vine în valuri. Banca Națională a anticipat pentru 2026 o inflație medie anuală de circa 4,4%, dar asemenea șocuri energetice vor complica acest tablou”, a explicat expertul. În același timp, autoritățile recunosc că majorarea prețurilor la combustibil afectează și sectorul agricol. În acest context, au fost anunțate măsuri de sprijin, printre care extinderea perioadei de restituire a TVA și rambursarea accizei la motorină.
Iar pe TV 8 vedeți declarația ministrului Finanțelor, Andrian Gavriliță, potrivit căruia, în scenariul în care prețurile la carburanți s-ar dubla și această creștere ar persista, inflația ar putea crește cu aproximativ 3,5%. Sectorul transporturilor este unul dintre cele mai sensibile. Oficialul a mai precizat că prețurile la rutele raionale și inter-raionale sunt coordonate cu Agenția Națională Transport Auto, iar orice ajustare se face în conformitate cu metodologia acestei instituții și nu ține de Ministerul Finanțelor. Astăzi, un litru de benzină va fi comercializat cu 27 de lei și 56 de bani, iar un litru de motorină va ajunge să coste 28 de lei și 2 bani.
„Acuzații pripite și nefondate”. Ambasada Rusiei la Chișinău neagă implicarea Moscovei în incidentul ecologic de pe Nistru, titrează agora.md. Reprezentanții ambasadei susțin că nu au fost prezentate „dovezi” și că situația ar reprezenta „o nouă acțiune de PR” a părții moldovenești. Misiunea diplomatic insistă că sticlă cu apă prelevată din râul Nistru, pusă în fața ambasadorului agreat al Moscovei la Chișinău, Oleg Ozerov, nu reprezentă o dovadă suficient de clară a implicării țării în incident. Mai mult, reprezentanții ambasadei susțin că învinuirile aduse Rusiei legate de poluarea Nistrului ar demonstra „existența unui context politic evident” în spatele unei noi runde de „retorică anti-rusă”.
Între timp, autoritățile au instalat al treilea baraj absorbant în localitatea Arionești, prima linie de filtrare a apei la intrarea în Republica Moldova dinspre Ucraina. Măsura a fost anunțată de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, în contextul depistării urmelor de produse petroliere, scrie jurnal.md. Potrivit oficialului, analizele recente indică o tendință pozitivă a calității apei, însă situația necesită în continuare prudență și monitorizare constantă. Totodată, un nou sistem de filtrare cu cărbune activ granulat va fi instalat la stația de tratare a apei de la Cosăuți, pentru a spori siguranța procesului de purificare a apei potabile, notează MOLDPRES.
Apărarea aeriană rămâne una dintre cele mai mai mari vulnerabilități ale Republicii Moldova. Deși autoritățile își intensifică eforturile pentru consolidarea securității spațiului aerian, țara continuă să depindă de sisteme moștenite din perioada sovietică și de sprijin extern, în contextul unor amenințări tot mai frecvente, inclusiv drone și rachete care încalcă spațiul aerian național. Radio Chișinău a discutat cu șeful Statului Major al Armatei Naționale, Vitalie Micov. Pe termen scurt, obiectivul autorităților este consolidarea capacităților de detectare și avertizare, în timp ce pe termen mediu și lung se urmărește dezvoltarea unor sisteme eficiente de apărare și neutralizare a amenințărilor aeriene, a declarat Generalul. Tot pe Radio Chișinău vedeți opinia analistului politic Ion Tăbârță care spune că incidentele cu drone care survolează sau cad pe teritoriul Republica Moldova devin din ce în ce mai periculoase. Mai mult, el spune că nu avem nicio garanție că situația nu se va repeta în următoarea perioadă.
Republica Moldova a devenit model de succes în Europa în contracararea războiului cognitiv purtat de Federația Rusă, demonstrând că democrația poate fi protejată chiar și în fața unor bugete de dezinformare. IPN propune declarația înaltului reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, făcută în cadrul unei conferințe privind combaterea manipulării și interferenței informațiilor străine. Kallas a dezvăluit amploarea atacului hibrid asupra Republicii Moldova, precizând că Rusia a investit între 200 și 300 de milioane de euro pentru a susține forțele pro-ruse – echivalentul a circa 3% din PIB-ul Moldovei.
Cele mai dificile negocieri dintre R. Moldova și Uniunea Europeană vor viza domenii precum agricultura, transporturile, concurența sau justiția, iar statul nostru va avea nevoie de o strategie de comunicare eficientă, pentru a explica cetățenilor anumite reforme care pot provoca nemulțumiri pe moment, dar care pot aduce mari beneficii în viitor. Moldova 1 a consultat opinia experților, și care spun că deschiderea negocierilor tehnice pe ultimele trei clustere reprezintă un pas important în parcursul european, în condițiile în care la nivelul UE există anumite blocaje politice. La nivelul UE există sprijin pentru parcursul european al R. Moldova, iar deschiderea negocierilor tehnice reprezintă o confirmare a faptului că angajamentele asumate de autoritățile de la Chișinău au fost îndeplinite, a declarat europarlamentarul român Siegfried Mureșan, președintele Comisiei de Asociere UE - Republica Moldova.
Alegerile din Găgăuzia, din nou în pericol? Cancelaria de Stat va contesta decizia privind organizarea scrutinului pentru Adunarea Populară. Newsmaker scrie că șeful Cancelariei de Stat în Găgăuzia, Serghei Cernev a declarat instituția pe care o reprezintă pledează pentru respectarea legislației în autonomie și a spus că actuala componență a Adunării Populare a Găgăuziei este deja „practic nelegitimă”. În această situație, spune Cernev, fie ei se adresează Parlamentului și Guvernului Republicii Moldova, creează o anumită foaie de parcurs care să reglementeze aceste alegeri de comun acord, prin comisii de conciliere, fie scrutinul va fi organizat de Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova.
Pe deschide.md vedeți editorialul „Autoritățile de la Comrat, între sărăcie și autonomie: controverse juridice și spectacol pro-rus”, semnat de jurnalistul Igor Liubec. Potrivit lui, ședința „extinsă” convocată la Comrat, anunțată drept un moment decisiv pentru apărarea autonomiei găgăuze, a demonstrat exact contrariul a ceea ce organizatorii au încercat să transmită – lipsă de mobilizare, lipsă de susținere populară și un discurs repetitiv, rupt de realitate. Prezența unor lideri cunoscuți pentru pozițiile lor pro-ruse nu este întâmplătoare, constată jurnalistul. Ea indică o strategie bine cunoscută și aplicată în ultimii ani de Moscova în Republica Moldova – amplificarea artificială a tensiunilor interne pentru a crea percepția unei crize majore. În realitate, miza este mult mai pragmatică – menținerea influenței politice în regiune și conservarea unor pârghii de control într-un moment în care instituțiile statului încearcă să clarifice cadrul constituțional.
Ancheta în cazul morții educatoarei Ludmila Vartic va fi examinată sub conducerea Procuraturii sectorului Râșcani din municipiul Chișinău. TVR Moldova propune declarația ministrei de Interne, Daniella Misail-Nichitin, care a menționat că sunt în desfășurare expertize complexe, inclusiv asupra telefoanelor mobile și ale conversațiilor celor doi soți. Ministra a adăugat că au fost audiate peste 30 de persoane.
Iar Unimedia scrie că directorul Spitalului raional Hâncești, Petru Ciubotaru, și-a depus cererea de demisie pe fondul scandalului cu decesul Ludmilei Vartic. Ministrul sănătății, Emil Ceban a precizat că Petru Ciobotaru și-a asumat responsabilitatea pentru faptul că spitalul nu a raportat presupusa tentativă de suicid a Ludmilei Vartic din 2025. Ancheta Ministerului Sănătății este în desfășurare și se va încheia pe data de 20 martie.
Cozi pentru un asistent personal: cererea e mare, finanțarea insuficientă. IPN scrie că deși persoanele cu dizabilități severe au dreptul legal de a solicita un asistent personal, mulți așteaptă ani întregi sau nu ajung să beneficieze de acest serviciu. Problema nu este lipsa cadrelor pentru acest rol, adesea preluat chiar de membri ai familiei, ci finanțarea insuficientă a statului, care limitează numărul de posturi și menține salariile la nivel minim, astfel încât nevoile reale ale beneficiarilor nu sunt acoperite. În prezent, serviciul este accesat de aproximativ 6 700 de persoane, însă resursele financiare rămân principalul obstacol pentru extinderea lui. Detalii, vedeți în articol.
