Revista presei internaționale | SUA amenință Iranul cu atacuri devastatoare; UE analizează ocolirea votului Ungariei pentru a oferi sprijin Ucrainei
Presa internațională continuă să monitorizeze escaladarea conflictului militar din Orientul Mijlociu, inclusiv planurile americane pentru posibile operațiuni terestre împotriva Iranului și discuțiile NATO pentru detensionarea situației. În același timp, publicațiile străine analizează evoluțiile politice din Europa, precum tensiunile preelectorale din Ungaria și provocările legate de sprijinul pentru Ucraina.
Iranul a lansat un atac cu rachete balistice asupra Qatarului, lovind orașul industrial Ras Laffan, un important centru de producție a gazului natural lichefiat, transmite Haaretz. Potrivit publicației, patru dintre cele cinci rachete lansate au fost interceptate, însă impactul celei de-a cincea a provocat un incendiu și pagube semnificative. Compania QatarEnergy a confirmat atacul și a precizat că echipele de intervenție au acționat rapid pentru stingerea focului, notează ziarul. Deși nu au fost raportate victime, incidentul ridică îngrijorări privind securitatea infrastructurii energetice din regiune, scrie Haaretz.
BBC subliniază că președintele american, Donald Trump, a reacționat la atacul iranian asupra Qatarului, amenințând că, în cazul unei noi lovituri asupra instalațiilor energetice ale țării, Statele Unite ar putea distruge zăcământele petroliere iraniene cu o forță fără precedent. Trump subliniază, citat de BBC, că vrea să evite un nivel ridicat de violență, dar că va acționa fără ezitare dacă instalațiile de gaz lichefiat din Qatar vor fi atacate din nou.
Reuters relatează că administrația președintelui american Donald Trump analizează trimiterea a mii de militari în Orientul Mijlociu pentru a consolida operațiunile forțelor armate ale Statelor Unite împotriva Iranului. Potrivit agenției de presă, una dintre opțiuni vizează securizarea traficului petrolier prin Strâmtoarea Ormuz, inclusiv prin desfășurarea de forțe navale, aeriene și, posibil, trupe terestre în zone sensibile precum insula Kharg. Experții citați de Reuters avertizează însă că astfel de misiuni sunt extrem de riscante și ar putea expune forțele americane atacurilor cu rachete și drone. În plus, o eventuală implicare terestră ar putea avea costuri politice pentru Trump, în contextul sprijinului public redus pentru război și al promisiunilor sale de a evita noi conflicte în regiune, conchide Reuters.
Oficiali americani intervievați de Axios susțin că președintele SUA, Donald Trump, și premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, cooperează eficient în războiul dus împotriva Iranului. Totuși, sursele publicației avertizează că, pe măsură ce conflictul continuă, cei doi lideri privesc tot mai diferit obiectivele și nivelul de risc. Washingtonul vizează în principal obiective militare și ar putea dori încheierea rapidă a operațiunilor, în timp ce Israelul urmărește în special slăbirea regimului de la Teheran. În plus, SUA acordă prioritate stabilizării pieței petroliere, cerând Israelului să evite atacurile asupra infrastructurii energetice fără acordul lor, dezvăluie diplomații citați de Axios.
Asasinarea principalului consilier pentru securitate națională al Iranului, Ali Larijani, a provocat panică în rândul conducerii iraniene, dezvăluie The New York Times. Potrivit ziarului, mulți oficiali de la Teheran se tem că ar putea deveni următoarea țintă a loviturilor aeriene ale Israelului și discută activ despre propria lor securitate. The New York Times amintește că Larijani a fost ucis într-un atac aerian israelian, iar Iranul a promis represalii, atacând la rândul său Israelul. Corpul Gardienilor Revoluției și generalii iranieni au avertizat că răspunsul viitor ar putea fi și mai devastator, remarcă aceeași publicație.
Bloomberg informează că armata chineză studiază atent războiul dus de SUA împotriva Iranului pentru a învăța lecții care ar putea fi aplicate într-un conflict viitor, inclusiv în cazul unei eventuale acțiuni militare împotriva Taiwanului. Oficialii citați de Bloomberg consideră că Beijingul beneficiază indirect de redirecționarea atenției și resurselor americane din regiunea Indo-Pacifică spre Orientul Mijlociu, similar avantajului obținut de Rusia prin creșterea prețurilor la petrol. Deși președintele Xi Jinping nu critică direct SUA, experți chinezi intervievați de Bloomberg observă slăbiciunile americane și consumul rapid de muniții scumpe în fața atacurilor iraniene. În plus, dronele ieftine Shahed-136 obligă SUA și aliații să folosească sisteme de apărare destinate armelor mai sofisticate, ceea ce pune în evidență vulnerabilități strategice, remarcă aceiași experți.
În contextul conflictului din Orientul Mijlociu, CNN evidențiază mesajul secretarului general al NATO, Mark Rutte, care a informat că țările blocului militar transatlantic analizează modalități de redeschidere a Strâmtorii Ormuz, blocată în mare parte din cauza conflictului cu Iranul. Rutte a subliniat că aliații sunt de acord asupra necesității reluării traficului și caută împreună soluții pentru atingerea acestui obiectiv. CNN amintește că președintele SUA, Donald Trump, a criticat mai multe state NATO pentru refuzul de a trimite nave militare în regiune, inclusiv Franța, Germania și Marea Britanie, care au respins participarea la o astfel de operațiune. Liderii europeni se tem să fie implicați într-un conflict imprevizibil, ale cărui obiective nu le înțeleg pe deplin și care este nepopular printre cetățenii țărilor lor, notează CNN.
Pe fondul temerilor Europei de a fi implicată în conflictul militar din Orientul Mijlociu, agențiile internaționale de presă scriu că liderii europeni trebuie să gestioneze simultan provocările interne și sprijinul pentru Ucraina, blocat parțial de unele state membre. Cancelarul german, Friedrich Merz, a cerut în Bundestag deblocarea urgentă a unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, în pofida opoziției unor țări, relatează Deutsche Welle. Potrivit postului german, Merz a subliniat că o singură țară nu ar trebui să blocheze deciziile Uniunii Europene, făcând aluzie la poziția Ungariei și, parțial, a Slovaciei. Budapesta condiționează sprijinul de reluarea tranzitului de petrol rusesc prin conducta „Drujba”, care traversează teritoriul Ucrainei, remarcă Deutsche Welle. Postul german amintește că această conductă a fost grav avariată în urma unor atacuri rusești la sfârșitul lunii ianuarie, iar zilele trecute Uniunea Europeană a oferit Kievului sprijin tehnic și financiar pentru repararea oleoductului.
Politico semnalează că, înaintea alegerilor din Ungaria, apar temeri că una dintre tabere ar putea refuza să accepte rezultatul votului. Potrivit publicației, sondajele oferă rezultate contradictorii, iar puterea aflată în mâinile premierului conservator Viktor Orban și opoziția pro-europeană, în frunte cu Péter Magyar, se acuză reciproc de manipularea opiniei publice. Analiștii intervievați de Politico avertizează că, în cazul unei victorii a opoziției, premierul Viktor Orban ar putea folosi instrumente politice legale pentru a îngreuna transferul de putere, în timp ce guvernul susține că și opoziția ar putea contesta rezultatele. Astfel, tensiunile din campanie cresc riscul unor dispute post-electorale și al protestelor, constată Politico.
În timp ce, în Ungaria, tensiunile electorale ridică riscul unor tensiuni post-electorale-vot, în Franța, un oraș mic devine viral pe rețelele sociale dintr-un motiv complet diferit. BFM relatează că, în orașul francez Arcy-sur-Ob, rezultatele primului tur al alegerilor locale au stârnit reacții intense din cauza asemănării fonetice a numelor candidaților cu cele ale lui Adolf Hitler și președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski. BFM precizează că pe actualul primar, care va candida în turul al doilea, îl cheamă Charles Gittler, iar pe oponentul său - Antoine Reno-Zelenski. Ambii candidați spun că majoritatea comentariilor pe seama numelor lor sunt umoristice și nu au întâmpinat ură, remarcă sursa. Charles Gittler afirmă că s-a obișnuit cu glumele legate de numele său încă din copilărie, iar Antoine Reno-Zelenski subliniază că numele său dublu provine din familia sa, mama lui fiind de origine poloneză. Turul doi al alegerilor, care va decide viitorul primar, va avea loc pe 22 martie, conchide BFM.
