Trump solicită Israelului să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice a Iranului
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat joi că i-a cerut Israelului să nu mai repete atacurile asupra infrastructurii de gaze naturale a Iranului, în contextul în care loviturile reciproce asupra instalațiilor energetice au dus la creșteri puternice ale prețurilor și au escaladat semnificativ conflictul dintre SUA, Israel și Iran, scrie Reuters.
Declarația lui Trump vine după ce prețurile la energie au crescut brusc, în urma unui atac iranian asupra orașului industrial Ras Laffan din Qatar – un nod esențial care procesează aproximativ o cincime din gazul natural lichefiat la nivel global. Atacul a provocat pagube majore, care ar putea necesita ani de zile pentru a fi reparate. Totodată, a fost vizat și principalul port al Arabiei Saudite de la Marea Roșie, utilizat pentru redirecționarea exporturilor în contextul blocării Strâmtorii Hormuz de către Iran.
Loviturile evidențiază capacitatea Iranului de a provoca pierderi semnificative în cadrul campaniei SUA-Israel și limitele sistemelor de apărare aeriană în protejarea infrastructurii energetice strategice din Golf.
Trump, afectat politic de creșterea prețurilor la combustibili în rândul electoratului său, a criticat aliații care au reacționat rezervat la solicitările sale de a contribui la securizarea Strâmtorii Hormuz, un punct prin care tranzitează aproximativ o cincime din petrolul mondial.
Totuși, el a precizat că i-a cerut premierului israelian Benjamin Netanyahu să nu mai lovească infrastructura energetică: „I-am spus: «Nu face asta», și nu va face asta”, a declarat Trump în Biroul Oval, în cadrul unei întâlniri cu premierul Japoniei, Sanae Takaichi.
Potrivit unor surse Reuters, Trump ia în calcul trimiterea a mii de militari americani suplimentari în Orientul Mijlociu, însă a afirmat că nu are planuri de a desfășura trupe terestre: „Nu trimit trupe nicăieri”.
CRIZA ENERGETICĂ SE AGRAVEAZĂ
După aproape trei săptămâni de conflict și în lipsa unor perspective de încetare, crește riscul unui „șoc petrolier” global. Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Olanda și Japonia au emis o declarație comună în care își exprimă disponibilitatea de a contribui la asigurarea navigației sigure prin Strâmtoarea Hormuz.
De asemenea, aceste state au promis măsuri pentru stabilizarea piețelor energetice, inclusiv cooperarea cu țări producătoare pentru creșterea producției. Totuși, nu au fost oferite detalii concrete, iar cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că orice implicare va veni doar după încheierea ostilităților.
Reticența aliaților reflectă scepticismul față de un conflict cu obiective neclare, asupra căruia liderii europeni consideră că au un control limitat.
Bombardarea de către Israel a câmpului de gaze South Pars din Iran – despre care Trump spune că SUA nu ar fi fost informate – sugerează lipsa de coordonare între parteneri. În același timp, oficiali israelieni au declarat că operațiunea a fost discutată cu SUA, dar că este puțin probabil să fie repetată.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că obiectivele SUA rămân neschimbate, în timp ce directoarea serviciilor naționale de informații, Tulsi Gabbard, a indicat diferențe între scopurile Washingtonului și cele ale Israelului.
QATAR PIERDE O ȘESIME DIN EXPORTURILE DE GAZE
Armata iraniană a anunțat că atacurile asupra infrastructurii sale energetice marchează „o nouă etapă a războiului” și a avertizat că va continua să lovească instalațiile energetice ale SUA și ale aliaților săi dacă atacurile persistă.
Directorul executiv al QatarEnergy a declarat că atacurile iraniene au scos din funcțiune aproximativ o șesime din capacitatea de export de gaz natural lichefiat a Qatarului, evaluată la circa 20 de miliarde de dolari anual, iar reparațiile ar putea dura între trei și cinci ani.
Presa israeliană a relatat că un atac iranian a lovit instalații petroliere în portul Haifa, provocând pagube, dar fără victime.
În paralel, atacurile iraniene au determinat Emiratele Arabe Unite să închidă instalația de gaze Habshan și au provocat incendii la două rafinării din Kuweit.
Prețul petrolului Brent a crescut cu aproape 3%, până la 110,35 dolari pe baril, după ce anterior urcase chiar și cu 10%. Prețurile gazelor în Europa au crescut cu peste 15% într-o singură zi și cu peste 60% de la începutul conflictului.
Piețele financiare au reacționat negativ: bursele din Japonia și Coreea de Sud au scăzut cu aproximativ 3%, indicele pan-european a pierdut 2,3%, iar Dow Jones a coborât cu circa 1%.
Temerile legate de inflație au determinat Banca Centrală Europeană și Banca Angliei să mențină dobânzile, iar investitorii anticipează chiar majorări până la sfârșitul anului. BCE estimează acum o inflație de 2,6% în 2026, peste prognoza anterioară de 1,9%.
În cadrul unui summit la Bruxelles, liderii Uniunii Europene au discutat măsuri pentru a atenua impactul creșterii prețurilor la energie asupra economiei și populației.
