Summitul UE la Bruxelles: Ajutorul financiar pentru Ucraina rămâne blocat de Orbán, iar europenii îi spun nu lui Trump în chestiunea Iranului
La summitul european de primăvară de la Bruxelles, liderii UE nu au reușit, până în finalul discuțiilor, în noaptea de joi spre vineri, 19-20 martie, să-l convingă pe premierul maghiar, Viktor Orban, să renunțe la vetoul său privind ajutorul financiar de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.
Populistul de dreapta Orban, care luptă pentru realegere în țara sa natală, continuă să insiste că își va retrage vetoul doar atunci când Ungaria va primi din nou aprovizionări cu petrol rusesc prin conducta Drujba. Orban susține că, fără petrolul rusesc ieftin, gospodăriile și companiile maghiare ar da faliment.
Dincolo de eșecul, din nou total, al obținerii unanimității în chestiunea împrumutului comun destinat Ucrainei și a aprobării noilor sancțiuni împotriva Rusiei, europenii au reușit totuși, la summitul de joi, 19 martie, de la Bruxelles, să facă front comun în chestiunea cererii lui Donald Trump de a interveni militar pentru eliberarea Strâmtorii Ormuz, care este blocată de Iran. Răspunsul comun al celor 27 a fost un refuz de a participa la nivelul Uniunii.
Reacția comună a europenilor de a nu da curs îndemnului lui Donald Trump de a participa alături de SUA la campania împotriva Iranului nu trebuie confundată cu anunțul în paralel al celor patru state europene, Franța, Germania, Italia și Olanda, că sunt pregătite, alături de Regatul Unit și de Japonia, să contribuie la asigurarea unui pasaj sigur prin Strâmtoarea Ormuz. Aceasta a fost o declarație comună a celor șase state menționate, care nu angajează în niciun fel Uniunea Europeană, ci doar, individual, capitalele respective. Ca instituție colectivă, însă, UE a refuzat cererea lui Trump.
O agendă modificată forțat
Războiul din Golf nici nu era, de altfel, pe agenda inițială a summitului. Liderii UE trebuiau inițial să petreacă ziua de joi planificând modalități de stimulare a economiei Europei. Reuniunea, inițial concepută ca un impuls pentru competitivitate, a fost astfel depășită de crize externe și diviziuni interne - de la finanțarea Ucrainei la politica energetică, de apărare și climatică.
Liderii au trebuit să discute cum să facă față la două războaie, Ucraina și Iranul, apoi unei rupturi transatlantice tot mai profunde și impasului celor 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.
Cum premierul maghiar Viktor Orban s-a opus împrumutului, în ciuda faptului că în decembrie acceptase ideea împrumutului, cu condiția ca Ungaria, ca și Slovacia și Cehia, să nu participe la el, trebuie găsite acum "soluții creative" pentru ca Ucraina să poată rezista economic și militar până când Ungaria își va ridica veto-ul. O asemenea soluție este, de pildă, ca repararea conductei «Drujba» din Ucraina, care a încetat să mai ducă petrol rusesc spre Ungaria, fiind avariată de bombardamente, să fie plătită de Comisia Europeană.
Ungaria și Ucraina își aruncă reproșuri reciproce
În disputa privind întreruperea aprovizionării cu petrol prin conducta Drujba, Ungaria acuză Ucraina că a împiedicat reluarea operațiunilor conductei. Conducta merge din Rusia, prin Belarus și Ucraina, până în Ungaria și Slovacia.
Ucraina respinge acuzațiile și subliniază că, în prezent, conducta este inutilizabilă din cauza efectelor atacurilor aeriene rusești. Recent, a estimat că va trebui încă o lună și jumătate pentru reparațiile necesare.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat joi, în cadrul unei discuții prin video cu șefii de stat și de guvern ai statelor UE, că o continuare a importurilor de petrol rusesc ar ajuta agresorul.
O misiune independentă cu experți UE ar trebui acum să ofere clarificări cu privire la starea exactă a conductei. Cu toate acestea, nu este clar dacă concluziile lor vor duce cu adevărat la concesii din partea lui Orban. Acest lucru se datorează faptului că acesta luptă pentru realegere în țara sa natală, cu o campanie anti-Ucraina, alimentând temerile că Ungaria ar putea fi atrasă în război.
Teoretic, Ungaria ar putea fi privată de dreptul de vot în UE pentru toate abaterile sale de la principiile statului de drept. Cu toate acestea, Ungaria nu trebuie să se teamă prea mult de acest lucru în prezent. Orban poate fi sigur că o astfel de decizie nu ar fi luată din cauza unui veto al premierului slovac, Robert Fico.
La fel ca Ungaria, Slovacia este încă un cumpărător de petrol rusesc și suferă, de asemenea, de pe urma pierderilor de aprovizionare prin conducta Drujba. Ambele țări blochează de ceva vreme o decizie privind un al 20-lea pachet de sancțiuni UE-Rusia. La summit, au împiedicat o declarație din partea tuturor statelor UE privind războiul din Ucraina.
Vorbind în conferința de presă finală, la sfârșitul discuțiilor tensionate, cancelarul german Friedrich Merz a numit șantajul lui Viktor Orban "o foarte serioasă încălcare a principiului solidarității".
Orientul Apropiat și migrația
În privința războiului din Golf și a pericolului migrației în masă, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că până acum nu se văd semnele unei asemenea migrații, dar că este nevoie de solidaritate și măsuri comune în Europa. Ursula von der Leyen a mai dat curs și cererii Ciprului de a fi menționat în mod special, după ce a fost ținta unor atacuri iraniene, spunând că «granițele Ciprului sunt granițele Europei».
„Made in Europe” și economia
Pe plan economic, liderii au adoptat o agendă care trebuie să ducă la o autentică Piață Unică europeană, inclusiv o „Europă digitală”, pachet de măsuri considerat drept cea mai bună modalitate a Europei de a-și stimula competitivitatea într-un peisaj geopolitic dereglat și imprevizibil.
Calendarul este ambițios, anunțând simplificarea birocrației, inclusiv ideea unei platforme unice la nivelul UE pentru înregistrarea companiilor sau întreprinderilor, precum și propunerea de a introduce un sistem general și uniform de marcă „made in UE”.
CITIȚI ȘI:
