Ieșirea din CSI, votată în Parlament pe fondul unui schimb dur de replici între guvernare și opoziție

Republica Moldova avansează spre retragerea definitivă din Comunitatea Statelor Independente (CSI), după ce Parlamentul a denunțat principalele acorduri ale organizației. Decizia, adoptată după dezbateri aprinse în plen, a fost contestată de opoziție, care a invocat posibile efecte negative asupra diasporei și economiei, în timp ce guvernarea a respins criticile, argumentând că menținerea în CSI este incompatibilă cu parcursul european și că Federația Rusă nu respectă principiile de bază ale organizației, inclusiv integritatea teritorială.
„Ieșirea din CSI nu este un act de răzbunare, este un act de eliberare, ruperea ultimului fir care ne ține ancorați într-un trecut toxic, amar. Este declarația clară - Republica Moldova este un stat suveran, independent și european. Nu o piesă pe tabla de șah a cuiva. Da, vor fi voci care vor spune că pierdem ceva. Dar ce pierdem cu adevărat? Taxe inutile de peste 3 milioane de lei anual, reuniuni protocolare fără conținut, o organizație care există doar pe hârtie și nu a protejat niciodată interesele noastre naționale”, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi.
Opoziția a ripostat criticând retragerea din CSI. Comuniștii au venit cu pancarte pe care se putea citi „Poporul este împotrivă” sau „CSI - posibilități actuale. Denunțare - pierderi reale”.
„Cetățenii noștri în număr mare lucrează în state din CSI. CSI nu este doar Rusia, iar încercările dumneavoastră de a arăta acest lucru demonstrează încă o dată lipsă de competență și este foarte trist că miniștri ajung oameni fără experiență diplomatică, iar acest lucru se răsfrânge asupra noastră. Au existat consultări cu societatea și cu diaspora noastră din țările CSI pe acest subiect??”, a întrebat Diana Caraman, deputată PCRM.
În replică, Mihai Popșoi, a declarat că „nu va exista nici un impact negativ în relațiile bilaterale cu statele prietene în urma demersului”.
O poziție critică a fost exprimată și de deputatul neafiliat Vasile Tarlev, care a avertizat că retragerea din CSI ar putea avea consecințe negative pe termen lung și nu ar servi interesului național.
„Astăzi părăsirea CSI nu are niciun interes național, strategic și este o bombă cu efect întârziat. Nu trebuie să părăsim o piață de desfacere, noi trebuie să păstrăm și să dezvoltăm economia națională. Eu văd interesul Moldovei în spațiul CSI în domeniul economic, social, umanitar și migrațional. Fac un apel, să lăsăm emoțiile și astăzi să nu votăm acest acord”, a declarat acesta, pledând pentru o abordare pragmatică și pentru menținerea cooperării acolo unde există beneficii economice și sociale pentru Republica Moldova.
La rândul său, deputatul socialist Vlad Batrîncea a criticat inițiativa, acuzând guvernarea că promovează decizii politice în detrimentul problemelor reale ale țării și că riscă să afecteze economia și cetățenii.
„Astăzi vorbim despre CSI, dar nu vorbim despre deficitul bugetar de miliarde, despre situația agricultorilor, despre salarii și nivelul de trai al cetățenilor. Ni se vorbește despre suveranitate, dar suveranitatea înseamnă să ai o economie puternică, să-ți poți susține cetățenii. În aceste condiții, ieșirea din CSI va aduce pierderi, inclusiv pe dimensiunea comerțului și pentru sutele de mii de moldoveni care muncesc în aceste state”, a declarat Batrîncea.
În replică, ministrul de Externe spune că relațiile cu statele membre CSI vor continua pe platforme bilaterale și multilaterale, iar Republica Moldova va rămâne parte la mai multe tratate ale CSI, în special în domeniul comercial-economic și social.
„Libera circulație a cetățenilor, dar și libera circulație a mărfurilor nu este afectată nicidecum pentru că acordul multilateral legat de comerțul liber rămâne în vigoare, pe când acordurile de libera circulație sunt în bază bilaterală. De aceea, cetățenii nu ar trebui să simtă în niciun fel denunțarea acordurilor pe care le facem astăzi”, a subliniat Mihai Popșoi.
Deputatul Vasile Costiuc a anunțat că formațiunea „Democrația Acasă” va susține proiectul de denunțare a acordurilor CSI, argumentând că decizia este una întârziată și trebuia luată cu mai mulți ani în urmă.
„Astăzi o să votăm pentru că e o etapă pe care am trecut-o mai demult, numai că am mers cu mortul în spate.(..) Orice acord pe care astăzi îl părăsim să fie înlocuit cu acorduri bilaterale”, a sugerat Costiuc.
În cadrul luărilor de cuvânt la tribuna centrală, deputatul PAS Marcel Spatari a respins criticile opoziției și a susținut că denunțarea acordurilor CSI este o decizie firească, care reflectă realitățile economice și politice actuale. Potrivit lui, organizația nu mai oferă beneficii reale Republicii Moldova, iar viitorul țării este legat de integrarea europeană.
„Noi discutăm despre ieșirea dintr-un acord politic, nu dintr-un acord comercial sau de mobilitate. Pentru Republica Moldova, CSI nu reprezintă nicio posibilitate actuală – este un proiect eșuat. Uniunea Europeană reprezintă 67% din exporturile noastre, în timp ce CSI doar 6%. Posibilitățile nu sunt la Minsk sau la Moscova, ci la Bruxelles”, a declarat Spatari.
Acordul de constituire a Comunității Statelor Independente și Protocolul la acest Acord au fost semnate în decembrie 1991 de către 11 state ex-sovietice, inclusiv Republica Moldova. Scopul principal al Acordului și Protocolului a fost consemnarea încetării existenței URSS și formarea CSI. La rândul său, Statutul CSI, semnat în 1993, stabilește principiile de bază pe care se constituie Comunitatea.
După ce Parlamentul va denunța Acordurile, bugetul de stat va economisi circa 3,1 milioane de lei, reprezentând plata anuală către bugetul CSI. Relațiile cu statele membre CSI vor continua după denunțare pe platforme bilaterale și multilaterale, iar Republica Moldova va rămâne parte la mai multe tratate ale CSI, în special în domeniul comercial-economic și social.
Până în prezent, Republica Moldova a denunțat aproximativ 70 de acorduri cu CSI, în cadrul unui proces continuu de aliniere a politicilor naționale și de modernizare a cadrului legislativ și economic al țării la standardele și normele UE.
CITIȚI ȘI: