SINTEZA SĂPTĂMÂNII | Criza de pe Nistru, între poluare și manipulare, reintegrarea treptată și noua etapă în procesul de aderare
Criza ecologică de pe Nistru a fost un test fără precedent pentru Republica Moldova și capacitatea de reacție a autorităților, care au fost puse în situația să intervină prompt nu doar pentru a stopa contaminarea apei, ci și pentru a combate poluarea informațională. Or actuala criză, ca și precedentele, a creat teren fertil războiul hibrid. Politicieni și surse pro-Kremlin au lansat tot felul de speculații, manipulări și falsuri despre situația creată, modul în care a fost gestionată și, mai ales, despre cauza poluării - atacul armatei ruse asupra centralei hidroelectrice de la Novodnestrovsk, situată pe Nistru, la câțiva kilometri de hotarul cu Republica Moldova.
Atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice ucrainene, care au contaminat râul Nistru, principala sursă de apă a Republicii Moldova, au fost condamnate cu fermitate de liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, în concluziile adoptate după summit-ul Consiliului European, din 19 martie. Instituția a salutat sprijinul imediat oferit de statele membre, inclusiv România, și a reiterat disponibilitatea de a oferi în continuare asistență pentru atenuarea efectelor asupra mediului.
Acțiunile Rusiei, care au generat criza ecologică și umanitară în Republica Moldova, au fost condamnate ferm și de Parlamentul de la Chișinău într-o declarație votată de 63 de deputați din majoritatea PAS și din fracțiunile „Democrația Acasă” și „Partidul Nostru”, în timp ce comuniștii, socialiștii și deputații din „Alternativa” s-au abținut sau au votat împotrivă.
Procuratura Generală a anunțat că a inițiat un proces penal pentru a investiga circumstanțele care au dus la poluarea Nistrului.
La o zi după ce diplomația de la Chișinău i-a înmânat o notă de protest ambasadorului agreat al Rusiei, Oleg Ozerov, punându-i în față o sticlă cu apă contaminată cu petrol, Ambasada a respins acuzațiile că Rusia ar fi implicată în poluarea râului Nistru, bombardând infrastructura energetică ucraineană.
După o pauză de aproape o săptămâna, alimentarea cu apă a fost reluată în nordul țării. Echipele de intervenție continuă însă să monitorizeze situație, să instaleze baraje și sisteme de filtrare.
Accesul la informațiile despre incidentul de la hidrocentrala din Novodnestrovsk este limitat, întrucât e un obiectiv energetic strategic al Ucrainei, a explicat ministrul Mediului Gheorghe Hajder. Astfel, autoritățile de la Chișinău nu au acces la toate informațiile privind substanțele scurse în Nistru. Anumite scurgeri încă se observă. Iar analizele de laborator realizate în Republica Moldova arată că în Nistru s-au scurs substanțe petroliere, inclusiv benzină și compuși derivați ai acesteia. Cantitatea e mai mare decât 1,5 tone, anunțată inițial de partea ucraineană.
Concentrația poluantului în apa râului Nistru era de 40 de ori mai mare decât norma admisibilă, a declarat directorului adjunct al Administrației Naționale „Apele Moldovei”, Radu Cazacu, într-o dezbatere publică.
Atacurile rusești asupra infrastructurii civile din Ucraina au provocat noi incidente cu drone care au survolat ilegal Republica Moldova. Una dintre ele era activă încărcată cu 50 kg de explozibil. Este o încălcare gravă a spațiului nostru aerian și o amenințare la adresa cetățenilor noștri. Rusia încalcă în mod repetat suveranitatea noastră și pune în pericol viața poporului nostru, a declarat președinta Maia Sandu.
Autoritățile au anunțat că un nou radar urmează să devină operațional în prima jumătate a acestui an. Republica Moldova rămâne vulnerabilă în fața „războiului dronelor”, care reprezintă o provocare majoră chiar și pentru cele mai avansate armate ale lumii, notează experții.
Partenerii europeni așteaptă un plan oficial de reintegrare a Republicii Moldova, însă documentul scurs recent în spațiul public este unul informal, pur informativ. Este un punct de pornire pentru discuții cu partenerii noștri europeni, a ținut să precizeze vicepremierul pentru Reintegrare Valeriu Chiveri, care a confirmat că documentul privind „abordările de bază în procesul de reintegrare treptată a regiunii transnistrene” a fost elaborat de autoritățile de la Chișinău și consultat cu un grup de experți, inclusiv externi.
Valeriu Chiveri a precizat că documentul a apărut în spațiul public, prin coincidență sau nu, în ziua în care se afla la Bruxelles, unde a și discutat cu oficiali europeni unele puncte din document. Întrebat dacă scurgerea acestuia a urmărit zădărnicirea eforturilor de reintegrare, vicepremierul a spus că procesele vor continua, indiferent de eventuale impedimente.
Potrivit documentului, demilitarizarea regiunii, inclusiv retragerea trupelor rusești care staționează ilegal, trebuie separată de procesul de negocieri vizând soluționarea politică a conflictului. Unul din obiectivele-cheie este înlocuirea actualei misiuni de pacificare cu una civilă internațională de menținere a păcii sau de administrare civilă. Este o idee mai veche despre care se discută de mai mulți ani. Elementul nou este că se propune ca pe o perioada de tranziție regiunea să fie administrată de o entitate internațională care să supravegheze procesele de demilitarizare și democratizare a teritoriului și să transfere gradual competențele din regiune autorităților centrale de la Chișinău. Valeriu Chiveri a respins ferm speculațiile precum că autoritățile centrale vor să paseze altor actori responsabilitatea pentru reintegrarea țării.
Deși lipsesc deocamdată detalii foarte exacte despre entitatea internațională care ar urma să preia temporar administrarea teritoriului, experții salută că documentul nu face referire la vreun statut special pentru regiunea transnistreană, despre care se discută de decenii. Ideea oferii unui statut special a fost abandonată probabil și pentru că precedentul Găgăuziei a arătat clar cum autonomia poate fi folosită impropriu pentru a submina autoritatea Chișinăului.
Un alt element central al documentului este reintegrarea economică prin extinderea graduală și aplicarea uniformă a cadrului de reglementare relevant pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
Documentul mai prevede un sistem de garanții pentru locuitorii regiunii, inclusiv juridice prin aplicarea amnistiei persoanelor care dețin funcții în structurile administrației separatiste, dar cu o abordare diferențiată în raport cu cei din forțele de ordine și cu cei implicați în încălcări ale drepturilor omului.
Potrivit documentului, reintegrarea și integrarea europeană sunt două procese distincte, care avansează în ritmuri diferite și urmează calendare distincte, ceea ce ar putea determina o aderare europeană în două etape, mai întâi malul drept, după care și cel stâng.
Obiectivul strategic al Republicii Moldova rămâne neschimbat: să se pregătească de aderarea la Uniunea Europeană până în 2030, astfel încât, atunci când momentul politic va permite, să nu existe obstacole tehnice în calea aderării, a declarat viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, la Bruxelles, unde au fost lansate negocierilor tehnice pentru ultimele trei grupuri de capitole de aderare: Competitivitate și creștere incluzivă, Agenda verde și conectivitate, Resurse, agricultură și coeziune. Este un pas important și pragmatic, care permite accelerarea pregătirilor interne pentru aderare și menținerea ritmului negocierilor. Când reformele sunt livrate în condiții de presiune, politica de extindere trebuie și ea să fie capabilă să producă rezultate, a subliniat negociatoarea șefă a Republicii Moldova.
Uniunea Europeană este presată din mai multe părți și nu își mai poate permite să piardă timpul, iar Republica Moldova este importantă pentru securitatea Europei, a declarat comisara pentru Extindere Marta Kos. Republica Moldova a făcut un progres real, dar mai are foarte mult de lucru și are tot de ce are nevoie pentru a avansa în reformele de aderare la Uniunea Europeană, cea a justiției și lupta împotriva corupției fiind cele mai importante, a subliniat oficiala.
Comisara pentru extindere a anunțat debursarea unei noi tranșe de aproape 190 de milioane de euro din Planul de Creștere Economică precizând că Republica Moldova este țara „cu cele mai bune rezultate” în implementarea reformelor.
Negocierile tehnice sunt o etapă esențială și reprezintă, de fapt, fundamentul întregului proces de aderare, notează experții.
