Revista presei | Chișinăul abandonează „valiza fără mâner” CSI
Ieșirea R. Moldova din CSI reprezintă unul dintre cele mai comentate subiecte din presă. Publicațiile naționale mai scriu că Republica Moldova a marcat Ziua Mondială a Apei într-un context sensibil, marcat de poluarea râului Nistru cu substanțe petroliere în urma unui atac rusesc în Ucraina.
Chișinăul abandonează „valiza fără mâner” CSI. E titlul unei analize publicate de Deutsche Welle. „Parlamentul de la Chișinău a denunțat vineri Acordul de constituire a CSI. Asta înseamnă că, în cel mult un an, Moldova nu va mai face parte juridic din această organizație controlată de Rusia”, notează autorul articolului, Vitalie Călugăreanu. Comunitatea Statelor Independente a fost creată ca un surogat al URSS prin care Kremlinul a vrut să mențină țările ex-sovietice în sfera sa de influență, comentează publicația.
Cu ce ieșim din CSI? Dacă nu intram, eram în UE? Se întreabă editorialista ZdG, Alina Radu. „Estonia, Letonia și Lituania au respins invitațiile de a intra în CSI, considerând că au fost băgate și ținute forțat și ilegal în URSS, de aceea nu au mai acceptat o asemenea făcătură rusească”, comentează Alina Radu. Jurnalista amintește că cele trei state baltice au demarat imediat procesele de aderare la UE. Peste 13 ani de muncă grea, toate trei țări erau deja în NATO și în UE, subliniază autoarea articolului. Ziarul de Gardă mai amintește că la doar câteva săptămâni de la constituirea CSI, care promitea inclusiv respectarea integrității teritoriale și a frontierelor statelor membre, în martie 1992, Rusia declanșează un război separatist pe Nistru, ocupând 11% din teritoriul R. Moldova, cu ajutorul armatei sale care staționa la Tiraspol încă din perioada sovietică. Ieșirea din acest grup toxic de țări controlat de Rusia e doar jumătate de cale, atrage atenția autoarea articolului. Republica Moldova trebuie să își facă rapid temele pentru acasă pentru a accede în UE, conchide ZdG.
Ieșirea Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Indepente este asociată de unele voci cu pierderi comerciale majore și izolarea țării, observă TV8. În dezbaterile despre economie, emoțiile și stereotipurile prind repede la public, constată postul de televiziune, adăugând că statistica este mai puțin spectaculoasă, dar mult mai aproape de realitate. Potrivit datelor BNS, până în 2006, CSI a fost principalul partener în comerțul extern al Moldovei. Ulterior, schimburile comerciale cu CSI au scăzut treptat, pe fondul tensiunilor economice cu Federația Rusă, marcate de embargouri, presiuni energetice și războiul ilegal din țara vecină, a explicat pentru „Alo, TV8” expertul economic, Marin Gospodarenco. Într-un răspuns pentru „Alo, TV8”, Ministerul Economiei a precizat că „ponderea comerțului cu țările CSI este în scădere: de la 6,6% în 2023 la 4,7% în 2024 și 3,7% în 2025, pe fondalul scăderii comerțului cu Federația Rusa și R. Belarus.”
Conflictul din Orientul Mijlociu a perturbat grav lanțurile logistice, blocând exporturile agricole, notează postul public de televiziune Moldova 1. Chiar dacă piața din regiune, în special cea a Arabiei Saudite a devenit accesibilă relativ recent pentru fructele moldovenești, escaladarea conflictului lovește direct în producătorii și exportatorii autohtoni, constată sursa citată. Moldova 1 precizează că în ultimii opt ani, Arabia Saudită a devenit a patra piață de desfacere pentru merele din țara noastră.
Prețurile la fructe au crescut, dar majorarea nu a fost suficientă pentru a compensa pierderile de anul trecut, susțin fermierii intervievați de Moldova 1. Potrivit sursei citate, condițiile climaterice, lipsa forței de muncă și a sistemelor de irigare rămân principalele probleme cu care se confruntă fermierii. Sectorul pomicol a fost afectat anul trecut de mai multe valuri de înghețuri târzii de primăvară, ploi prelungite din perioada recoltării, presiuni fitosanitare, costuri ridicate ale îngrășămintelor și concurența externă puternică, rezumă postul de televiziune. Peste 120 de producători și exportatori de fructe, alături de parteneri de dezvoltare și reprezentanți ai autorităților publice, s-au reunit în această săptămână pentru a discuta despre provocările și soluțiile din sector, notează Moldova 1.
Jurnal.md scrie între timp că Republica Moldova a marcat Ziua Mondială a Apei într-un context sensibil, generat de poluarea râului Nistru și întreruperile de alimentare cu apă în nordul țării. Autoritățile subliniază necesitatea protejării resurselor hidrice, considerate esențiale pentru viață și securitate, notează sursa citată.
Din presă mai aflăm că peste 2 tone de material absorbant au ajuns în R. Moldova pentru gestionarea situației de pe fluviul Nistru. Newsmaker notează că materialul, un sprijin internațional, a fost achiziționat de o fundație gestionată și co-finanțată de Ministerul Afacerilor Externe al Poloniei, cu sprijinul Uniunii Europene.
Poluarea râului Nistru a readus în prim-plan problema calității apei potabile pe care o consumă zilnic cetățenii R. Moldova, țara în care aproape 40 % din populație nu are acces la apă potabilă de calitate, semnalează Ziarul de Gardă. Valeriu Cazac, doctor în științe ale mediului atrage atenția că există încă multe localități din R. Moldova care nu au acces la apă potabilă în sistem centralizat și se bazează pe apă din fântâni sau din izvoare. Astăzi, aproximativ 70% din sursele de alimentare cu apă utilizate de sectorul rural provin din fântâni, iar multe dintre acestea au o calitate nesatisfăcătoare, remarcă expertul. Există și localități care au foraje arteziene și sisteme de apeduct construite, însă multe dintre aceste proiecte au fost incomplete. Majoritatea proiectelor de alimentare cu apă nu au fost însoțite de sisteme de canalizare, menționează Valeriu Cazac, citat de Zdg. Chiar dacă apa iese din stația de tratare în stare ideală, ea trece prin kilometri de țevi vechi din perioada sovietică, remarcă Ilia Trombițchi, director executiv al Asociației „Eco-TIRAS”. În Chișinău, „Apă-Canal” menționează frecvent că calitatea apei se deteriorează în rețelele interioare ale clădirilor, pentru care furnizorul nu este responsabil. Rezultatul – miros neplăcut, rugină și gust metalic, observă expertul.
Cadavre de păsări au fost observate pe malul și pe suprafața apei fluviului Nistrului, la 22 martie, semnalează mai multe instituții de presă. Într-o postare pe Facebook, creatoarea de conținut și activista Nata Albot a distribuit fotografii în care se observă presupuse cadavre de lebede și cormorani pe malul și pe suprafața Nistrului, în satul Pohrebea din raionul Dubăsari. Într-un răspuns pentru Agora, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Mediului, Elena Boboc, a precizat că inspectorii din teren nu au depistat cadavre de păsări în zona Nistrului și că investigațiile continuă.
Lacul de acumulare Ghidighici ar putea deveni o sursă alternativă de aprovizionare cu apă pentru Chișinău într-un eventual nou atac al Rusiei asupra Complexului Hidroenergetic Nistrean, a admis ministrul Mediului Gheorghe Hajder, citat de TVR Moldova. „Există lacuri de acumulare construite artificial în care se păstrează o anumită cantitate de apă, pentru orice eventualitate. De exemplu, lacul de acumulare Ghidighici a fost gândit pentru o rezervă de apă strategică pentru municipiul Chișinău încă de atunci. Acum, dacă mai corespunde calității, este o întrebare foarte bună ce urmează a fi discutată”, a spus oficialul în cadrul unei emisiuni la ProTV Chișinău. Solicitat de TVR Moldova, ecologistul Ilia Trombițchi, director executiv al Asociației Internaționale a Păstrătorilor Râului Nistru „Eco-Tiras”, a confirmat această posibilitate. Potrivit expertului, în Chișinău se utilizează zilnic până la 20.000 de metri cubi de apă, iar volumul lacului Ghidighici este de aproximativ între 30 milioane până la 40 milioane metri cubi. Expertul a mai spus că apa din Ghidighici este mai poluată decât cea din Nistru, dar nu semnificativ și pentru a fi consumată trebuie pregătită.
Într-o analiză publicată de portalul Deschide.md, expertul în spațiul Mării Negre, Mihai Isac, semnalează numeroase falsuri lansate în spațiul public în contextul poluării râului Nistru cu substanțe petroliere. „În cazul Nistrului, mass-media a observat exact același reflex, și anume contestarea versiunii oficiale, ridiculizarea intervenției autorităților, insinuarea că Ucraina sau Chișinăul ar fi adevărații vinovați și, mai departe, ideea că statul R. Moldova este controlat din exterior. (...) Acesta pare și a fi scopul real la celei mai noi operațiuni speciale de propagandă, și anume diluarea responsabilității ruse, slăbirea încrederii în instituțiile moldovene, tensionarea relației cu Ucraina și menținerea actorilor pro-Kremlin ca interpreți alternativi ai realității. ”
