Revista presei internaționale | Iranul refuză negocieri pentru depășirea conflictului cu SUA și Israelul; Rușii vor să emigreze din cauza problemelor cu internetul
Presa internațională urmărește îndeaproape tensiunile din Orientul Mijlociu, unde Statele Unite și Israelul continuă campania militară împotriva Iranului. Mai multe publicații descriu îngrijorările liderilor europeni privind diminuarea sprijinului militar pentru Ucraina, cauzată de redirecționarea armamentului american în Golful Persic. În atenția presei internaționale sunt și evoluțiile interne din Rusia, unde restricțiile de internet și dificultățile economice determină tot mai mulți ruși să caute modalități de a părăsi țara.
Iranul respinge soluțiile diplomatice pentru depășirea conflictului cu SUA și Israelul și își intensifică acțiunile militare, în loc să cedeze, relatează The Washington Post, citând diplomați iranieni, europeni și oficiali arabi. Potrivit acestora, Teheranul mizează pe capacitatea sa de a perturba economia globală, în special prin controlul asupra Strâmtorii Ormuz, tranzitată de aproximativ o cincime din livrările mondiale de combustibil. Oficialii iranieni consideră că astfel pot face conflictul extrem de costisitor pentru adversari și nu resimt presiuni reale pentru a negocia, remarcă sursele The Washington Post. Acestea susțin că au existat tentative de mediere din partea unor țări din Golf, precum Qatar și Oman, însă Iranul susține că va accepta discuții doar dacă atacurile SUA și Israelului vor înceta.
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat, citat de Bloomberg, că loviturile americano-israeliene vizează distrugerea pozițiilor Iranului din zona Strâmtorii Ormuz și forțarea redeschiderii acestei rute strategice, la cererea președintelui Donald Trump. Oficialul a avertizat că SUA sunt pregătite să distrugă capacitățile aeriene și navale ale Iranului și să elimine orice posibilitate ca acesta să dezvolte arme nucleare. În același timp, administrația americană justifică escaladarea conflictului prin necesitatea de a elimina o amenințare pe termen lung, chiar dacă acest lucru duce temporar la creșterea prețurilor la petrol și combustibili, remarcă Bloomberg. Potrivit agenției de presă, impactul economic este deja vizibil, însă autoritățile americane susțin că acesta va fi de scurtă durată, fără a oferi un termen clar pentru stabilizarea pieței.
Războiul cu Iranul costă SUA peste 1,3 milioane de dolari pe minut, Pentagonul cheltuind doar în primele șase zile 11,3 miliarde de dolari, informează The New York Times. Experții intervievați de ziarul american avertizează că, în viitor, costurile totale, inclusiv pensiile și asigurarea medicală pe viață a militarilor, ar putea depăși 1 trilion de dolari. Analizele economiștilor, la care face referire publicația, arată că sumele cheltuite în câteva zile de război ar putea finanța educația gratuită, programe de sănătate sau combaterea malnutriției la nivel mondial. În plus, costurile indirecte, precum creșterea prețurilor la energie și alimente, ar putea majora și mai mult impactul financiar al conflictului, constată The New York Times.
La sfârșitul săptămânii trecute, Iranul a lansat două rachete balistice cu rază medie de acțiune spre baza militară americano-britanică Diego Garcia din Oceanul Indian, într-un gest interpretat ca un avertisment serios pentru Europa, relatează The Times. Ziarul subliniază că este pentru prima dată când Teheranul folosește rachete capabile să atingă aproximativ 4.000 de kilometri, ceea ce i-ar permite să lovească inclusiv orașe precum Londra sau Paris. Deși o rachetă a fost interceptată, iar cealaltă nu și-a atins ținta, incidentul evidențiază capacitățile balistice în creștere ale Iranului și riscurile pentru securitatea europeană, semnalează The Times. Sursele diplomatice ale publicației sugerează că atacul a fost mai degrabă un semnal de avertizare adresat aliaților europeni ai SUA, pentru a-i descuraja să se implice în conflict.
Liderii europeni se tem că un război prelungit al Statelor Unite împotriva Iranului ar putea reduce sprijinul militar american acordat Ucrainei, relatează Politico. Publicația amintește că liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a criticat în repetate rânduri lipsa de implicare a Europei în conflictul din Orientul Mijlociu și a sugerat că sprijinul american pentru NATO ar putea depinde de acest aspect. Diplomați europeni citați de Politico avertizează că resursele militare, precum rachetele pentru sistemele antiaeriene Patriot, sunt redirecționate către alte regiuni, în timp ce Ucraina are nevoie urgentă de ele. Aceeași publicație notează că, pentru a menține angajamentul Washingtonului față de Ucraina, mai mulți lideri europeni încearcă să-și demonstreze sprijinul față de prioritățile SUA, inclusiv prin măsuri menite să deblocheze Strâmtoarea Ormuz – o cale maritimă esențială pentru comerțul resurselor energetice provenite din țările Golfului Persic și blocată de facto de regimul de la Teheran.
În ultimele zile ale săptămânii trecute, delegațiile SUA și Ucrainei au purtat în Florida noi negocieri pentru încheierea războiului ruso-ucrainean, la care Moscova nu a participat, transmite Unian. Agenția de presă îl citează pe emisarul Casei Albe, Steve Witkoff, potrivit căruia discuțiile au fost „constructive” și s-au concentrat pe garanții de securitate și măsuri umanitare. Șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov, a confirmat, citat de aceeași sursă, că s-au înregistrat progrese și au fost abordate inclusiv schimburile de prizonieri și repatrierea cetățenilor. El a precizat că rezultatele au fost raportate președintelui Volodymyr Zelenskyy, care și-a exprimat încrederea în avansarea discuțiilor.
Tot mai mulți ruși caută soluții pentru a-și părăsi țara, din cauza întreruperilor frecvente ale internetului mobil și dificultăților economice, arată o analiză realizată de Verstka. Potrivit publicației, au crescut semnificativ vânzările de dispozitive alternative de comunicare, precum pagere, stații radio și telefoane fixe. Deși autoritățile susțin că restricțiile vizează prevenirea atacurilor dronelor ucrainene cu rază lungă de acțiune, care utilizează rețele mobile și GPS, experții citați de publicație consideră că întreruperile ar putea reflecta și pregătirea guvernului pentru a limita accesul rușilor la internetul global. Conform noilor legi aprobate de președintele rus, Vladimir Putin, serviciile secrete pot obliga furnizorii de internet să suspende serviciile mobile după bunul lor plac, conchide Verstka.
Locuitorii din Moscova și Sankt Petersburg se confruntă cu întreruperi masive ale internetului mobil, care paralizează serviciile de taxi, livrările și monitorizarea medicală, relatează CNN, citând surse rusești și rapoarte ale analiștilor internaționali. Kremlinul justifică restricțiile prin motive de securitate, dar experții le consideră un fel de „cortină digitală”, iar mulți angajați recurg la pagere, stații radio sau hărți tipărite pentru a-și continua activitatea, remarcă CNN. Potrivit postului american, lipsa conexiunii afectează în special pacienții care depind de monitorizarea online a sănătății, cum este cazul unei mame care folosește Telegram pentru controlul diabetului fiului său. Autoritățile au introdus „liste albe” de site-uri funcționale, dar abonații se confruntă cu probleme constante, iar zvonurile privind extinderea restricțiilor la internetul de acasă sugerează instaurarea unui „internet închis” complet, conchide CNN.
Din cauza problemelor cu internetul mobil și a noilor restricții financiare, rușii își retrag tot mai mulți bani din bănci și recurg la numerar, transmite Dialog.ua, citând date ale Serviciului de Informații Externe al Ucrainei. Potrivit acestora, în ianuarie, retragerile nete din sistemul bancar au atins 13,9 miliarde de dolari, al doilea nivel record din ultimii 16 ani, după martie 2022. Experții ucraineni citați de Dialog.ua explică acest fenomen prin creșterea controlului asupra operațiunilor financiare și preferința populației pentru consumul imediat în locul economiilor. În același timp, resursele rămase în bănci sunt folosite pentru cumpărarea titlurilor de stat și finanțarea corporațiilor de stat, iar autoritățile pregătesc restricții la retragerea depozitelor pentru a proteja sistemul bancar, menționează Dialog.ua.
Cântărețul german Dieter Bohlen, cunoscut din trupa Modern Talking, și-a văzut anulată seria de concerte în Lituania, programate în Klaipeda și Kaunas, relatează LRT. Potrivit radiodifuzorului public al Lituaniei, motivul oficial nu a fost dezvăluit, dar se presupune că anulările sunt legate de declarațiile sale recente, în care critică sancțiunile occidentale împotriva Rusiei și promovează importurile de energie rusă. În vârstă de 72 de ani, Bohlen a mai afirmat că „Ucraina nu are șanse împotriva Rusiei”, în timp ce fostul său coleg din formația Modern Talking, Thomas Anders, are o atitudine diametral opusă și refuză să cânte în Rusia, notează LRT.
