Strategia privind Sistemele de Transport Inteligent va ghida dezvoltarea sectorului până în anul 2040
Republica Moldova face un pas important spre modernizarea infrastructurii de transport, odată cu lansarea Strategiei privind Sistemele de Transport Inteligent (STI), un document strategic care va ghida dezvoltarea sectorului până în anul 2040. Autoritățile susțin că inițiativa va aduce beneficii directe pentru economie, siguranța rutieră și confortul cetățenilor.
„Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și-a pus ca obiectiv transpunerea a 270 de acte legislative europene. Ele sunt segmente extrem de importante pentru economia noastră națională”, a subliniat vicepremierul și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, într-o conferință de presă pe 24 martie.
Oficialul a explicat că aceste reforme vizează domenii-cheie precum logistica, infrastructura rutieră și feroviară.
„Vorbim despre autostrăzi, despre căi ferate care urmează să fie construite și despre oportunități care au apărut în ultimii ani”, a punctat vicepremierul.
Noua strategie reprezintă o premieră pentru Republica Moldova și va fi implementată etapizat în următorii 14 ani. Documentul a fost elaborat în colaborare cu parteneri internaționali și presupune alinierea la legislația Uniunii Europene.
„Toate aceste lucruri înseamnă progres, dezvoltare, siguranță pe drumuri și confort pentru șoferi”, a declarat Vladimir Bolea.
Informații în timp real și reducerea ambuteiajelor
Strategia prevede utilizarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale pentru gestionarea traficului. Șoferii vor avea acces la informații în timp real despre trafic și despre condițiile meteo, direct pe telefon sau alte dispozitive.
Potrivit ministrului, implementarea sistemului ar putea reduce timpul de deplasare cu până la 25% în zonele urbane.
„Cu acest sistem vom putea ghida șoferii să ajungă mai rapid la destinație”, a spus acesta.
Totodată, STI va contribui la creșterea siguranței rutiere prin detectarea automată a pericolelor și monitorizarea video avansată. Oficialul a dat exemplul sistemelor deja existente.
„Cele aproximativ 200 de camere instalate pe drumurile naționale ne-au ajutat enorm, inclusiv iarna, când intervențiile au fost mai rapide și au fost salvate vieți”, a declarat Vladimir Bolea.
Un alt element central al strategiei este monitorizarea continuă a infrastructurii. Drumurile, podurile și intersecțiile vor putea fi analizate în timp real, ceea ce va permite intervenții operative și reducerea costurilor asociate degradărilor avansate.
În plus, autoritățile promit o transparență mai mare în gestionarea datelor și o colaborare mai eficientă între instituții precum poliția, serviciile de urgență și administratorii drumurilor.
Implementarea va începe chiar din acest an, odată cu aprobarea cadrului legal și lansarea proiectelor pilot. Primul coridor vizat este Chișinău-Leușeni, urmând ca sistemul să fie extins ulterior la nivel național.
„Sarcina noastră este de a interconecta Republica Moldova și de a o pune pe harta parcursurilor economice”, a spus Vladimir Bolea, adăugând că drumurile sunt „arterele economiei naționale”.
În acest context, oficialul a anunțat că, în luna aprilie, va fi desemnată compania care va construi primii 5.1 km de autostradă din Republica Moldova, până la hub-ul multimodal Berești.
„Acest hub va permite oamenilor de afaceri să beneficieze de infrastructură de nivel european pentru exporturi”, a explicat ministrul.
Deși costurile totale ale strategiei nu sunt încă stabilite, autoritățile susțin că investițiile sunt justificate.
„Când vorbim despre siguranța cetățenilor, nu punem întrebări legate de cost. Orice bani investiți în siguranță sunt justificați”, a afirmat Bolea.
Strategia va atrage fonduri europene
La aceeași conferință de presă, consultanții implicați în elaborarea strategiei au subliniat că experiența similară din România a permis atragerea a aproximativ 3 miliarde de euro pentru proiecte de mobilitate.
Documentul definește șase obiective generale: creșterea siguranței, consolidarea capacității administrative, dezvoltarea educației în domeniu, eficiența transportului, interoperabilitatea europeană și reducerea impactului asupra mediului.
Obiectivele generale sunt detaliate prin obiective specifice pentru fiecare mod de transport, iar planul de acțiuni include proiecte concrete pentru implementarea etapizată, astfel încât să fie atinse toate țintele strategice până în 2040.
CITIȚI ȘI:
