Migrația și natalitatea joasă lasă pustii școlile din R. Moldova: Din anul 2000, numărul elevilor a scăzut cu aproximativ 100.000
Un studiu amplu privind evoluția învățământului primar și secundar din Republica Moldova scoate la iveală probleme structurale majore și necesitatea unor reforme urgente, în contextul scăderii continue a numărului de elevi și al lipsei cadrelor didactice calificate. Documentul, elaborat de Institutul de Politici Publice (IPP) în cadrul proiectului EQIP 2024-2025, propune recomandări strategice pentru următorii 10-15 ani.
Directorul de programe IPP, Anatol Gremalschi, a precizat că studiul a fost realizat timp de aproape doi ani și are drept scop evaluarea capacității sistemului educațional și formularea unor recomandări bazate pe dovezi. Acesta a criticat faptul că, în trecut, multe decizii au fost luate „mai mult pe atitudini și mai puțin pe dovezi”, oferind exemple de investiții în școli care ulterior au fost închise din lipsă de elevi.
Datele prezentate arată un declin constant al numărului de școlari. Din anul 2000 până în 2024, numărul elevilor a scăzut cu aproximativ 100.000, iar în mediul rural descreșterea este de circa 45%. Cauzele principale sunt migrația și scăderea natalității.
„Instituțiile noastre devin goale. Numărul mediu de elevi per școală este în scădere, iar multe școli funcționează sub pragul de viabilitate”, a spus Gremalschi.
Studiul evidențiază și discrepanțe semnificative în calitatea educației. În școlile mari, cu peste 700 de elevi, media notelor la absolvirea gimnaziului este de 7.3, în timp ce în instituțiile foarte mici aceasta scade la 5.9.
„Un punct la notare înseamnă aproximativ un an de învățare pierdut. Asta înseamnă că elevii din școlile mici sunt în urmă cu un an față de cei din școlile mari”, a remarcat expertul.
Criza cadrelor didactice și infrastructura învechită
O altă problemă majoră este lipsa profesorilor calificați. În mediul rural, aproximativ 8% dintre cadrele didactice predau șase sau mai multe discipline, ceea ce afectează calitatea procesului educațional.
„În școlile mici, un profesor ajunge să predea o jumătate din programă. Este clar că trebuie să regândim formarea cadrelor didactice și să punem accent pe competențele pedagogice”, a spus directorul de programe IPP.
Pe lângă aceasta, sistemul se confruntă cu infrastructură învechită, motivație scăzută și implicare insuficientă a unor părinți în educația copiilor.
Populația și numărul elevilor vor continua să scadă
Prognozele demografice indică o reducere semnificativă a populației până în 2040. În scenariul moderat, populația ar putea scădea de la 2.4 milioane la aproximativ 2.1 milioane de locuitori, iar în scenariul pesimist – chiar cu 600.000 de persoane.
Această tendință va afecta direct sistemul educațional.
„Numărul elevilor va continua să scadă atât în Chișinău, cât și în restul țării. Prin urmare, trebuie să ne gândim cum să reconfigurăm sistemul”, a subliniat expertul.
Autorii studiului susțin că reorganizarea rețelei școlare este inevitabilă. Dacă nu vor fi luate măsuri, până în 2040 numărul școlilor cu foarte puțini elevi va crește semnificativ.
„Dacă nu schimbăm nimic, vom ajunge în situația în care majoritatea școlilor vor avea câte 5-10 elevi în clasă. Ce fel de educație va fi asta?”, a avertizat Anatol Gremalschi.
În același timp, reforma trebuie realizată cu grijă, fără a pune accent pe reducerea cheltuielilor, ci pe eficacitate. Autorii recomandă menținerea școlilor primare în localități, asigurarea transportului școlar și sprijin financiar pentru familii și cadre didactice.
Totodată, autoritățile sunt îndemnate să trateze rezultatele studiului ca pe un punct de plecare pentru reforme bazate pe date și dialog, într-un efort comun de a asigura un sistem educațional mai eficient și adaptat realităților demografice.
Prezentă la eveniment, secretara de stat de la Ministerul Educației și Cercetării, Valentina Olaru, a menționat că documentul trebuie să devină un instrument real de politici publice.
„Rezultatele nu trebuie să rămână doar în paginile unui document, ci să se transforme în acțiuni concrete, parteneriate solide și soluții adaptate fiecărei comunități”, a subliniat Olaru.
Totodată, oficiala a avertizat că deciziile necesare nu vor fi ușoare, însă sunt inevitabile în contextul tendințelor demografice.
CITIȚI ȘI:
