Revista presei internaționale | Președintele SUA încearcă să revină la negocieri cu Iranul pentru a evita riscurile politice, economice și militare
Presa internațională urmărește îndeaproape evoluțiile conflictului din Orientul Mijlociu, făcând estimări privind șansele de încheiere a acestuia. Mai multe publicații descriu situația de pe un alt front major – cel din Ucraina, unde Rusia și-a extins atacurile aeriene și în timpul zilei.
Bloomberg relatează că administrația președintelui american Donald Trump a elaborat un plan din 15 puncte pentru încheierea războiului cu Iranul. Agenția de presă precizează că inițiativa reflectă urgența tot mai mare de a găsi o soluție diplomatică, pe fondul presiunilor tot mai mari generate de costurile economice ale conflictului. Propunerea a fost transmisă Teheranului prin intermediul Pakistanului, însă detaliile rămân neclare, iar negocierile sunt marcate de incertitudini privind formatul și participanții, remarcă Bloomberg. Agenția de presă amintește că Trump a anunțat o pauză de cinci zile a atacurilor asupra Iranului pentru a facilita dialogul, decizie care a dus la scăderea prețului petrolului cu 7 procente și la revenirea piețelor financiare. Cu toate acestea, Israelul și Iranul nu dau semne de detensionare a conflictului, iar autoritățile israeliene au indicat că vor continua loviturile militare, conchide Bloomberg.
CNN informează că Iranul a transmis administrației Trump, prin canale neoficiale, că nu dorește să negocieze cu reprezentanții actuali ai SUA, în special cu Steve Witkoff și Jared Kushner, preferând să discute cu vicepreședintele JD Vance, considerat mai dispus la compromis. Teheranul justifică această alegere prin neîncrederea generată de eșecul rundelor anterioare de negocieri, remarcă CNN. Potrivit postului american de televiziune, Casa Albă precizează însă că decizia finală privind componența delegației de negociatori aparține președintelui Trump și va include mai multe figuri, printre care vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio, precum și actualii emisari pentru Orientul Mijlociu Steve Witkoff și Jared Kushner. O eventuală întâlnire ar putea avea loc săptămâna aceasta la Islamabad, însă experții intervievați de CNN consideră că șansele încheierii conflictului sunt extrem de reduse.
Axios dezvăluie că SUA și mai multe state din Orientul Mijlociu discută organizarea unor negocieri de pace cu Iranul, însă așteaptă încă un răspuns din partea Teheranului. Potrivit sursei, Washingtonul a transmis un plan în 15 puncte pentru încetarea conflictului, la care Iranul ar fi reacționat parțial pozitiv. Axios scrie că planul cuprinde multe dintre cerințele pe care Statele Unite le-au formulat în cadrul ultimei runde de negocieri de la Geneva purtate pe 26 februarie – cu două zile înaintea atacurilor americano-israeliene împotriva Iranului. În același timp, sursele Axios afirmă că Israelul își exprimă scepticismul, temându-se că un eventual acord ar putea presupune concesii majore. De partea cealaltă, oficiali iranieni susțin că declarațiile administrației de la Washington privind progresul negocierilor ar avea scopul de a calma piețele și de a câștiga timp, notează publicația.
La aceeași concluzie ajunge agenția Reuters, care scrie că, în contextul discuțiilor președintelui Donald Trump despre o posibilă înțelegere cu Iranul, Pentagonul intenționează să trimită mii de soldați din divizia aeropurtată 82 a armatei SUA în Orientul Mijlociu, consolidând prezența militară americană în regiune. Numărul trupelor suplimentare ar putea varia între 3.000 și 4.000, acestea urmând să fie dislocate în regiune pentru a sprijini viitoarele operațiuni militare, informează Reuters. Agenția de presă notează că administrația de la Washington nu ia în calcul o ofensivă terestră în Iran pentru a evita pierderi majore în rândul militarilor americani, după ce 13 dintre ei și-au pierdut deja viața, iar 290 au fost răniți. Decizia de a suplimenta numărul trupelor americane în Orientul Mijlociu vine după ce Trump a amânat atacurile asupra infrastructurii energetice iraniene, invocând negocieri „productive” cu Teheranul, relevă Reuters. Divizia 82, specializată în raiduri aeropurtate rapide, ar putea fi mobilizată în 18 ore, dar orice folosire a trupelor terestre implică atât riscuri militare semnificative, cât și politice pentru administrația americană, constată Reuters.
Publicația israeliană Ynet scrie că noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, ar fi acceptat inițierea negocierilor cu Statele Unite, în ciuda dezmințirilor inițiale ale Teheranului. Potrivit publicației, semnale în acest sens au apărut după discuții între oficiali iranieni și emisarii președintelui american Donald Trump. Sursele Ynet susțin că Iranul ar fi dispus să încheie conflictul, însă doar în anumite condiții. În același timp, Israelul nu ar fi implicat în aceste negocieri și ar fi aflat despre ele indirect, notează publicația.
The New York Times dezvăluie că prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, i-ar fi cerut în discuții private președintelui american Donald Trump să continue războiul până la înlăturarea regimului iranian. Potrivit surselor publicației, liderul saudit consideră Iranul o amenințare majoră și vede conflictul ca pe o oportunitate de a reconfigura echilibrul de putere în regiune. În același timp, oficiali din SUA și Arabia Saudită, citați de The New York Times, avertizează asupra riscurilor escaladării conflictului, inclusiv prin atacuri asupra infrastructurii petroliere din țările Golfului Persic. Autoritățile saudite neagă public aceste poziții și susțin că sprijină o soluție diplomatică, în timp ce poziția lui Trump rămâne oscilantă, notează The New York Times.
Comisia Europeană a amânat prezentarea planului privind interzicerea definitivă a importurilor de petrol rusesc, informează Euronews. Postul paneuropean de televiziune precizează că decizia a fost luată din cauza instabilității piețelor energetice provocate de conflictul din Orientul Mijlociu. Potrivit sursei, aceeași decizie a fost influențată și de neînțelegerile cu Ungaria și Slovacia, care nu vor să renunțe la importurile de petrol rusesc. Oficialii europeni, citați de Euronews, subliniază însă că revenirea la resursele energetice rusești ar reprezenta o „greșeală strategică”.
Politico dezvăluie că Rusia recrutează cetățeni europeni sub pretextul participării la activități recreative în tabere de odihnă din Balcani, însă în realitate aceștia sunt instruiți pentru operațiuni de destabilizare a țărilor pe care Moscova le consideră ostile. Potrivit surselor publicației, voluntarii sunt duși în tabere din Bosnia și Serbia, unde învață să folosească drone, dispozitive incendiare și tactici de ocolire a forțelor de ordine pentru acțiuni vizând Franța și Germania. Politico subliniază că autoritățile Republicii Moldova investighează peste 80 de persoane suspectate de implicare în asemenea acțiuni, iar 20 dintre ele au fost deja oficial acuzate. Republica Moldova, aflată la granița cu Ucraina și România, este considerată un front cheie al războiului hibrid rus împotriva Europei, cu implicarea rețelelor legate de gruparea Wagner și a unor clerici care răspândesc informații false, conchide Politico.
BBC relatează că Rusia s-a abătut ieri de la tactica obișnuită, reluându-și atacurile aeriene asupra Ucrainei în plină zi. Ieri după-amiază, raiduri aeriene au vizat în special regiunile din vestul țării, fiind precedate de un val masiv de atacuri nocturne, care s-au soldat cu victime și distrugeri. Potrivit experților militari ucraineni intervievați de BBC, Rusia și-a extins atacurile pentru a testa capacitățile de apărare aeriană ale Ucrainei. Președintele țării, Volodimir Zelenski, a declarat, citat de serviciul britanic de presă, că atacurile masive cu drone lansate de Rusia noaptea, cât și în timpul zilei, demonstrează că Moscova nu intenționează să pună capăt războiului și că presiunea asupra acesteia trebuie continuată.
În pofida pesimismului exprimat de Zelenski, Eurointegration scrie că președintele american Donald Trump se arată optimist privind încheierea războiului ruso-ucrainean, îndemnându-i pe liderii celor două țări să ajungă la un acord. Ucraina se arată pregătită pentru noi negocieri, însă detaliile privind organizarea acestora rămân neclare, menționează Eurointegration.
Pe fondul zvonurilor privind planurile Kremlinului de a anunța o nouă mobilizare pe frontul din Ucraina, tot mai mulți cetățeni încearcă să părăsească țara, informează publicația Verstka. Potrivit acesteia, în Rusia sistemul de eliberare a pașapoartelor pentru ieșirea din țară este suprasolicitat. În marile orașe, inclusiv Moscova și Sankt Petersburg, programările sunt practic indisponibile, iar cererea depășește capacitatea instituțiilor, remarcă Verstka, precizând că situația este similară și în alte regiuni, unde oamenii așteaptă luni întregi pentru depunerea documentelor.
