Revista presei | Rusia se răzbună pentru ieșirea R. Moldova din CSI
Presa națională relatează despre măsurile întreprinse de autorități pentru a gestiona criza energetică provocată de atacurile Rusiei asupra liniei de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești, segmentul de pe teritoriul ucrainean. Mai multe publicații semnalează că de joi un număr semnificativ de curse regulate raionale și interraionale ar putea fi sistate. Din presă mai aflăm că fostul lider al PD își va afla sentința în dosarul „frauda bancară” pe 22 aprilie.
Deutsche Welle analizează de ce a lovit Rusia infrastructura energetică a R. Moldova. Potrivit lui Vitalie Călugăreanu, corespondent DW la Chișinău, Rusia pedepsește Moldova pentru ieșirea din CSI și vrea să determine, prin șantaj energetic, Chișinăul să renunțe la inițiativele de reintegrare a țării. Cu două săptămâni înainte să lovească linia de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești (segmentul de pe teritoriul Ucrainei), Rusia a lovit centrala Novodnestrovsk din Ucraina, provocând o catastrofă ecologică pe râul Nistru, amintește autorul articolului. Se întâmpla în momentul în care inițiativa denunțării acordurilor de aflare a Moldovei în CSI intraseră în procedură la Guvern, punctează Vitalie Călugăreanu. Chișinăul nu s-a oprit, iar peste câteva zile și Parlamentul a pus punct relației cu CSI. În ședința la care s-a decis ieșirea, exponenții opoziției pro-ruse au anunțat de la microfonul din Parlament că Putin se va răzbuna. Și Putin s-a răzbunat, constată DW. Autorul menționează că Moscova a făcut asta mereu în raport cu Republica Moldova: în anii ’90, l-a amenințat pe primul președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, că va „avea trei republici în loc de una” dacă Moldova nu aderă la CSI, amintește DW, enumerând un șir de fapte istorice.
Deși Republica Moldova traversează o perioadă critică de testare a rezilienței energetice, riscul unui black-out este minim, costată postul public de televiziune, Moldova 1, care îl citează pe directorul Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Sergiu Diaconu. Potrivit funcționarului, riscurile depind de ritmul reparațiilor la linia electrică afectată și de factori externi, dar în egală măsură și de responsabilitatea consumatorilor, a subliniat Sergiu Diaconu. Pe moment, protocoalele de urgență activate cu România, Ucraina și statele europene au permis evitarea utilizării energiei de avarie, iar restabilirea rapidă a infrastructurii, în termen de o săptămână, ar putea proteja tarifele de presiunea unor achiziții de urgență, care sunt extrem de scumpe, a precizat șeful Centrului Național de Management al Crizelor.
Între timp, mai multe instituții de presă reflectă măsurile aprobate de Guvern pentru reducerea consumului de energie în contextul stării de urgență. IPN notează că autoritățile le solicită administratorilor de clădiri publice și comerciale să reducă iluminatul interior cu cel puțin 30%. De asemenea, se impune deconectarea vitrinelor și a iluminatului publicitar, precum și limitarea utilizării scărilor rulante în orele de vârf. Printre măsuri se numără și prioritizarea alimentării cu energie a instituțiilor medico-sanitare, a infrastructurii critice și a consumatorilor vulnerabili.
De pe RFI aflăm ce scrie presa rusă despre bombardamentele rusești care au distrus principala linie de înaltă tensiune a Republicii Moldova. Presa rusă a comentat incidentul, iar concluzia este că… Republica Moldova este de vină. Spre exemplu, influentul cont de Telegram Dva Maiora, cu peste un milion de urmăritori în Rusia, scrie despre starea de urgență, dar uită să spună cine a provocat-o, atrage atenția autorul analizei, Vitalie Cojocari : „Moldova este atrasă de mult timp în orbita de influență a NATO, iar această situație va fi utilizată pentru amplificarea sentimentelor rusofobe, precum și pentru extinderea narativelor informaționale privind absorbția Moldovei de către România”.
Cotidianul publică un reportaj în care atrage atenția că orice produs de proveniență rusă, cumpărat, alimentează bugetul Federației Ruse, din care mașinăria de război își face, în continuare, spațiu de manevră. „Dacă ați ști că banii pe care îi plătiți pentru produse sau anumite mărfuri ajung în Rusia, ce ați face? ” - e una dintre întrebările adresate de reporter oamenilor de pe străzile Chișinăului. Cotidianul mai scrie despre existența unei aplicații mobile, Push To Leave, concepută pentru a identifica companiile care continuă să facă afaceri în Rusia în timpul invaziei din Ucraina. Utilizatorii pot scana codurile de bare ale produselor din magazine pentru a verifica dacă brandul susține economia rusă, permițându-le să ia decizii de cumpărare etice și să pună presiune pentru retragere, menționează autorul articolului.
Iar Moldpres atrage atenția la o inițiativă legislativă care prevede reguli noi pentru magazine și comercianți: afișarea țării de origine a produselor urmând să devină obligatorie. Potrivit autorilor, proiectul de lege are drept scop asigurarea securității alimentare, dar și promovarea produselor de calitate. Conform proiectului, obligația va viza unitățile comerciale cu o suprafață mai mare de 50 de metri pătrați, precizează agenția de știri.
Presa mai scrie că procurorul general interimar Alexandru Machidon a promovat evaluarea externă. În urma examinării detaliate a materialelor acumulate și a răspunsurilor subiectului, Comisia a concluzionat că acesta corespunde criteriilor de integritate și a votat unanim pentru promovarea evaluării externe, transmite Vocea Basarabiei. Postul de televiziune amintește că Alexandru Machidon a câștigat, pe 19 august 2025, concursul organizat de CSP pentru șefia Procuraturii Generale. Totuși, conform legislației, el își poate exercita mandatul deplin de procuror general doar după promovarea evaluării externe.
Din presă mai aflăm că fostul lider al PD își va afla sentința în dosarul „frauda bancară” pe 22 aprilie. Europa Liberă scrie că în acest dosar, acuzarea a cerut o pedeapsă de 25 de ani de închisoare. Magistrații Judecătoriei Buiucani au anunțat data sentinței pe 25 martie, când inculpatul și-a rostit pledoaria finală, spunând că este nevinovat. Plahotniuc a vorbit în instanță timp de șase ore în șir, cu doar o scurtă pauză de 15 minute, explicând în fața presei înainte de pledoarie că și-a încheiat munca la ea abia în dimineața zilei, mai scrie EL.
Mai multe insituții media semnealează că începând de joi, 26 martie, un număr masiv de curse regulate raionale și interraionale ar putea fi sistate, din cauza scumpirii carburanților. Transportatorii avertizează că suspendările ar putea ajunge până la 80% din totalul curselor, notează portalul Deschide.md. Anunțul a fost făcut de Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA), care invocă o criză profundă în sectorul transporturilor de pasageri, cauzată, potrivit lor, de inacțiunile autorităților. Transportatorii mai precizează că reluarea activității pe majoritatea rutelor va depinde de adoptarea unor măsuri clare care să le permită recuperarea cheltuielilor. În caz contrar, există riscul ca unele curse să fie sistate definitiv, semnalează transportatorii.
De pe Cotidianul mai aflăm că peste 55% dintre cetățenii moldoveni ar vota unirea Republicii Moldova cu România. Este primul sondaj care include opinia diasporei, observă publicația. Datele cumulate indică faptul că aproximativ 47% dintre respondenți ar vota pentru unire, în timp ce 36,5% s-ar pronunța împotrivă. Totodată, în jur de 9,5% nu ar participa la vot, iar aproximativ 6% sunt indeciși sau nu au oferit un răspuns. Astfel, dacă sunt excluși respondenții indeciși și cei care nu ar participa la vot, rezultatele arată că aproximativ 56% ar vota pentru unire, iar circa 44% s-ar pronunța împotrivă, rezumă Cotidianul.
Radio Chișinău scrie că o lege privind comemorarea victimelor foametei organizate de către regimul sovietic de ocupație în anii 1946–1947, elaborată de Consiliul Memoriei și promovată de Ministerul Culturii al Republicii Moldova, se află într-un stadiu avansat și urmează să treacă ultimele avizări interministeriale. Autoritățile de la Chișinău mizează pe adoptarea acesteia în luna aprilie de către Parlamentul Republicii Moldova. Actul normativ ar urma să recunoască oficial atrocitățile comise în perioada foametei din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și să interzică negarea acestora. La fel, legea vine să oblige autoritățile să pună la dispoziție actele care au legătură cu organizarea foametei, menționează Radio Chișinău.
Cum ne afectează știrile negative și ce soluții recomandă psihologii, aflăm dintr-un reportaj realizat de TVR Moldova. Într-o lume în care informația circulă rapid și constant, tot mai mulți oameni resimt efectele consumului excesiv de știri negative, constată postul de televiziune. Psihologul Angela Nicolau atrage atenția asupra fenomenului numit „doomscrolling”, adică tendința de a căuta și consuma în mod repetat informații alarmante, care pot afecta starea psihică și sănătatea generală. „Creierul nostru este programat să detecteze pericolul. De aceea, știrile negative ne atrag mai mult decât cele pozitive”, explică Angela Nicolau. Potrivit acesteia, oamenii au impresia că, fiind informați constant, pot controla realitatea, însă acest lucru este doar o iluzie. Pentru a reduce impactul negativ, Angela Nicolau recomandă limitarea timpului petrecut consumând știri și evitarea acestora înainte de culcare. „După doar 14 minute de la citirea știrilor negative, nivelul de anxietate începe să crească”, avertizează ea.
