Revista presei internaționale | SUA ar putea lansa o ofensivă terestră împotriva Iranului; Ucraina, presată de Washington să-și retragă trupele din Donbas
Presa internațională continuă să urmărească evoluțiile conflictului din Orientul Mijlociu, relatând despre planurile administrației de la Washington de a începe o operațiune militară terestră împotriva Iranului. În paralel, mai multe agenții de presă își concentrează atenția asupra războiului ruso-ucrainean și asupra șanselor reduse de încheiere a acestuia.
The Wall Street Journal relatează că Statele Unite ar putea lansa în curând o operațiune terestră în conflictul cu Iranul, după ce regimul de la Teheran a respins un acord de încetare a focului din 15 puncte. Potrivit ziarului, scenariul unei operațiuni terestre ar fi fost sugerat de mai mulți republicani influenți din Congresul american, inclusiv de lideri ai comisiilor pentru forțele armate. Chiar dacă declarațiile lor arată că o ofensivă terestră este luată în calcul la nivel înalt, nu există, deocamdată, o confirmare oficială privind declanșarea operațiunii, notează The Wall Street Journal.
Bloomberg informează că Turcia depune eforturi diplomatice intense pentru a împiedica implicarea statelor din Golful Persic în războiul americano-israelian împotriva Iranului. Potrivit agenției de presă, Ankara a îndemnat țările din regiune la reținere, în timp ce ministrul de externe Hakan Fidan a purtat discuții cu lideri din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar. Deși aceste state sunt tot mai îngrijorate de atacurile iraniene asupra infrastructurii lor, ele ar putea interveni doar în cazul unei escaladări majore, remarcă Bloomberg. Agenția de presă amintește că statele arabe s-au opus inițial declanșării războiului cu Iranul, dar și-au schimbat poziția după ce regimul de la Teheran a început să atace tot mai intens infrastructura energetică a vecinilor săi din Golful Persic. Aceste țări se tem că un Iran puternic înarmat ar putea amenința constant resursele energetice ale regiunii, inclusiv prin blocarea Strâmtorii Ormuz, conchide Bloomberg.
The Economic Times îl citează pe ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, care a anunțat că Iranul permite trecerea prin Strâmtoarea Ormuz a navelor petroliere din state considerate „prietene”, precum China, Rusia, India, Irak și Pakistan. Oficialul a precizat că accesul este restricționat pentru țările pe care Teheranul le consideră ostile și a acuzat SUA că acționează în interesul Israelului. Strâmtoarea Ormuz, rută esențială pentru transportul global de petrol și gaze, rămâne parțial blocată de mai multe săptămâni, afectând piețele energetice, notează The Economic Times. Publicația precizează că această criză a dus la creșterea prețurilor la combustibili și la tensiuni sporite pe piața globală.
Financial Times relatează, citând surse din serviciile occidentale de informații, că Rusia este aproape de finalizarea livrărilor etapizate de drone către Iran. Potrivit publicației, discuțiile dintre oficialii de la Moscova și Teheran au început imediat după atacurile SUA și Israelului asupra capitalei iraniene, iar transporturile au fost organizate la începutul acestei luni. Deși Kremlinul susține că oferă doar ajutor umanitar, sursele Financial Times dezvăluie că Rusia ar furniza Iranului nu doar drone, ci și informații secrete, imagini făcute din satelit și sprijin pentru identificarea țintelor.
Atacurile recente ale Iranului au zdruncinat încrederea în sistemul de apărare antiaeriană al Israelului, după ce rachetele iraniene au lovit două cartiere civile din Arad și Dimona, rănind peste 100 de persoane, notează The Washington Post. Oficialii israelieni nu au explicat eșecurile, iar experții intervievați de ziarul american se întreabă dacă țara dispune de suficiente interceptoare și dacă acestea nu vor trebui economisite pentru protejarea obiectivelor strategice, precum este centrul nuclear de la Dimona. Surse israeliene, la care face referire The Washington Post, susțin că apărarea israeliană nu ar putea face față unui atac masiv de 3.000–5.000 de rachete, în timp ce Iranul ar putea deține în prezent până la 2.500 de rachete pregătite.
În timp ce SUA se confruntă cu atacuri masive de drone iraniene în Orientul Mijlociu, o delegație ucraineană aflată la Washington subliniază că Ucraina experimentează acest tip de război încă din 2022, transmite Radio Free Europe. Marina Grițenko, directoarea Institutului Snake Island, a explicat într-un interviu acordat postului de radio că folosirea sistemelor scumpe de apărare antiaeriană împotriva dronelor ieftine nu este avantajoasă din punct de vedere economic și că experiența Ucrainei poate oferi soluții testate pe câmpul de luptă. Marina Grițenko a subliniat că Ucraina a creat o apărare multi-stratificată, combinând sisteme occidentale, drone interceptoare, senzori acustici și rețele de alertă, și propune un parteneriat cu SUA pentru securitate globală. Totodată, escaladarea din Orientul Mijlociu limitează resursele americane pentru Ucraina și accentuează cooperarea între adversarii Vestului, inclusiv Rusia, Iran, China și Coreea de Nord, a remarcat directoarea Institutului Snake Island în interviul oferit postului Radio Free Europe.
Ucraina ajută acum țările din Golful Persic să își consolideze apărarea împotriva dronelor iraniene „Shahed”, oferindu-le atât echipamente, cât și experiență de luptă, ceea ce poate transforma relațiile regionale într-un parteneriat strategic, notează BBC. Serviciul britanic de presă amintește că președintele Volodimir Zelenski a declarat anterior că exportul de drone este o chestiune de politică de stat și trebuie gestionat centralizat pentru a proteja tehnologiile sensibile și personalul militar. Până în prezent, cererile companiilor ucrainene pentru exportul dronelor către Emiratele Arabe Unite, Qatar și alte state nu au fost aprobate, dar o decizie favorabilă ar permite Ucrainei să devină un actor independent în regiune, constată BBC. Experții intervievați de același serviciu de presă subliniază că avantajul strategic al Ucrainei constă în „pachetul complet”: livrarea dronelor, întreținerea lor și transmiterea experienței de luptă, ceea ce oferă un nivel de cooperare mai profund decât precedentele relații cu Golful Persic.
Comisia Europeană a amânat aprobarea unui credit pentru Ungaria în cadrul programului de apărare SAFE, după ce Budapesta a blocat un pachet de sprijin financiar pentru Ucraina în valoare de 90 de miliarde de euro, transmite AFP. Oficial, evaluarea continuă, însă surse diplomatice citate de agenția de presă susțin că Ungaria va primi creditul doar după ce premierul maghiar Viktor Orbán își va schimba poziția. AFP precizează că programul SAFE prevede sume de până la 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru achiziții militare, în principal din producția europeană. Aceeași agenție de presă subliniază că tensiunile au crescut încă o dată după ce ieri Viktor Orbán a anunțat că guvernul său va suspenda treptat livrările de gaze către Ucraina, precizând că acestea vor fi reluate doar atunci când Kievul va relua tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Drujba”, deteriorată în urmă cu două luni de atacurile aeriene rusești.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Ucrainei, Georgiy Tihiy, a răspuns amenințării premierului Ungariei, Viktor Orbán, de a opri exporturile de gaz către Ucraina, afirmând că Budapesta ar pierde un miliard de dolari anual, suma câștigată anul trecut din aceste livrări, notează Ukrinform. Tihiy a subliniat că Ucraina și-a diversificat sursele de energie pentru a nu depinde de deciziile politice ale unui stat vecin, chiar și în contextul campaniei electorale din Ungaria. Oficialul a precizat că exporturile nu au fost încă suspendate și că Ucraina dispune de cantitățile necesare de gaz. Orice decizie a lui Orbán ar fi o alegere personală, care ar avea consecințe economice clare pentru Ungaria, a remarcat diplomatul ucrainean citat de Ukrinform.
Într-un interviu pentru Reuters, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că administrația lui Donald Trump ar condiționa acordarea garanțiilor de securitate de retragerea trupelor ucrainene din Donbas. Liderul de la Kiev a mărturisit că a respins această idee, considerând-o greșită și periculoasă, deoarece ar slăbi capacitatea de apărare a Ucrainei. El a avertizat că un astfel de scenariu ar crea riscuri majore nu doar pentru Ucraina, ci și pentru Europa și chiar pentru SUA. O soluție reală de pace necesită negocieri la nivel înalt, axate pe două teme-cheie: teritoriile și garanțiile de securitate, a mai declarat Zelenski pentru agenția Reuters.
Pentru prima dată în ultimul deceniu, Pentagonul nu intenționează să publice „Global Posture Review”, document strategic esențial privind desfășurarea trupelor americane în lume, relatează Politico. Potrivit publicației, decizia a stârnit critici dure în Congresul american, unde legislatorii avertizează că lipsa acestui raport afectează planificarea bugetară și de apărare. Și aliații din NATO și-au exprimat îngrijorarea, subliniind că au nevoie de predictibilitate în strategia SUA, notează Politico. Diplomații citați de publicație avertizează că absența unei viziuni clare ar putea genera decizii neașteptate din partea Washingtonului, inclusiv privind prezența militară în Europa.
