Semnalele care anunță un suicid: Cum pot familia și colegii de muncă să salveze persoanele aflate în situații la limită
Tragedia Ludmilei Vartic din Hâncești, care a recurs la un gest extrem pe fondul unor tensiuni familiale, readuce în prim-plan urgența de a oferi compasiune și suport celor aflați în impas emoțional. Deși apelarea la un psiholog sau psihiatru ar trebui să fie un demers firesc, societatea continuă să îi eticheteze pe cei care caută ajutor drept „ratați” sau „problematici”. Experții avertizează că trebuie să ne desprindem de aceste prejudecăți, subliniind că o suferință psihică invizibilă este la fel de severă ca o rană deschisă și necesită intervenție profesionistă imediată.
Înainte de a judeca, oamenii ar trebui să învețe să ofere sprijin și înțelegere, nu să împingă persoanele spre disperare sau chiar gesturi extreme.
„Ar trebui să vorbim despre acest lucru. Exact așa cum este normal să mergi la stomatolog, așa mergi și la psiholog. Așa cum avem nevoie de dinți frumoși, la fel avem nevoie să ne păstrăm și sănătatea mentală. Sau mergem la oculist pentru că avem nevoie de o vedere bună. La fel și pe partea care nu se vede, dar se simte - trebuie să avem grijă cum funcționează creierul și corpul nostru. Este foarte important echilibrul dintre corp, minte și suflet”, a explicat, pentru Teleradio-Moldova, psihologul Natalia Ciobanu.
Semnele care indică faptul că o persoană are nevoie de ajutor
Specialista subliniază că familia și colegii de muncă sunt primii care pot observa schimbările de comportament și pot interveni.
„Trebuie să avem capacitatea de a observa dacă omul nu mai are interesele pe care le avea, dacă este retras. Îl putem invita la o discuție, într-un cadru mai intim. Am avut un caz în care, treptat, am deschis dialogul cu un coleg și, fără presiune, i-am propus sprijin emoțional. Am înțeles că avea nevoie să fie ascultat, apreciat și încurajat”, a relatat psihologul.
Printre semnele care pot indica faptul că o persoană are nevoie de ajutor se numără retragerea socială, lipsa de interes față de activitățile obișnuite sau scăderea implicării profesionale. În astfel de situații, este important ca apropiații să inițieze dialogul și să transmită că persoana nu este singură.
„Dacă persoana vine la serviciu, dar nu mai dorește să participe la discuții și și-a pierdut interesul pentru ceea ce făcea, este bine să o invităm la o conversație, să-i arătăm că suntem alături de ea și că nu este singura care trece printr-o situație dificilă”, afirmă Natalia Ciobanu.
Chiar și în cazul în care persoana refuză dialogul, specialiștii recomandă ca aceasta să nu fie abandonată.
„Este necesar să găsim alte căi de apropiere. Nu trebuie să încetăm să-i fim alături și să evităm indiferența. Uneori, implicarea la nivel de colectiv sau instituție poate face diferența, astfel încât persoana să nu rămână singură în fața problemelor”, a mai spus psihologul.
Potrivit Nataliei Ciobanu, gândurile suicidare pot apărea în forme severe de depresie, atunci când persoana își pierde sensul vieții și interesul pentru activitățile cotidiene. Insomnia, lipsa poftei de mâncare, sentimentul de eșec sau pierderea unei relații importante sunt doar câteva dintre semnele care pot indica un episod depresiv.
Specialiștii subliniază că, în astfel de cazuri, este necesară intervenția combinată a psihologului și psihiatrului. În același timp, chiar și pașii mici, precum o plimbare sau o discuție cu o persoană de încredere, pot contribui la depășirea momentelor dificile.
Empatia, sprijinul și deschiderea pot salva vieți, iar sănătatea mintală trebuie tratată cu aceeași responsabilitate ca cea fizică, subliniază specialiștii.
Cazurile de suicid, în scădere în ultimul deceniu
Suicidul continuă să fie o problemă gravă de sănătate publică în R. Moldova, însoțit de stigmatizare și lipsă de informare, în pofida progreselor înregistrate în ultimii ani, iar autoritățile sanitare atrag atenția că prevenția și intervenția timpurie rămân esențiale.
Datele Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) arată o tendință generală de scădere semnificativă a cazurilor de suicid în R. Moldova - de la 556 cazuri în anul 2015 la 258 cazuri în anul 2025.
Scăderea a fost constantă până în 2019, urmată de o creștere în 2020, după care trendul descendent a fost reluat. Cel mai mic nivel a fost înregistrat în 2024, cu 243 de cazuri.
Totodată, analiza pe sexe relevă o predominanță clară a cazurilor de suicid în rândul bărbaților, care reprezintă constant aproximativ 75 -85% din numărul total.
În ceea ce privește tentativele de suicid, situația este mai puțin stabilă.
„Datele indică o scădere moderată de la 111 cazuri în 2015 la 76 de cazuri în 2025, cu un maxim în 2016 și un minim în 2020”, precizează ANSP.
De asemenea, instituția subliniază că „numărul tentativelor finalizate cu deces variază între 12 și 32 de cazuri anual, fără o tendință clară de reducere”, ceea ce indică o gravitate persistentă a fenomenului.
Cele mai vulnerabile grupuri sunt bărbații, persoanele cu vârste între 30 și 59 de ani și populația din mediul rural. ANSP atrage atenția că, deși tinerii recurg mai puțin la gesturi extreme, „prezența acestora indică necesitatea intervențiilor timpurii”.
De la depresie la probleme sociale
Specialiștii explică faptul că suicidul este rezultatul unui cumul de factori. Printre cei mai importanți se numără depresia și alte tulburări mintale, consumul de alcool și droguri, sărăcia și șomajul, migrația și destrămarea familiilor, violența domestică și izolarea socială.
Pentru a reduce fenomenul, autoritățile organizează campanii de informare de Ziua mondială de prevenire a suicidului, marcată pe 10 septembrie, și de Ziua sănătății mintale, pe 10 octombrie, pentru a contribui la creșterea nivelului de conștientizare a populației.
Totodată, familiile și apropiații au un rol esențial în oferirea suportului emoțional. Ascultarea activă, empatia și încurajarea persoanei afectate de a căuta ajutor specializat pot face o diferență decisivă.
Este important ca membrii familiei să acorde atenție semnelor de risc și să intervină prompt, în colaborare cu specialiștii.
În situațiile de urgență, când există un risc iminent, se recomandă apelarea imediată a serviciului unic de urgență 112.
O persoană care suferă de depresie are o probabilitate de douăzeci de ori mai mare de a muri prin sinucidere decât o persoană fără această tulburare.
S-a estimat că, la nivel global, 15% dintre adulții în vârstă aptă de muncă suferă de o tulburare mintală, inclusiv peste 300 de milioane de oameni suferă de anxietate și circa 280 de milioane de oameni de depresie.
Rapoartele europene și cele ale Organizației Mondiale a Sănătății arată că o proporție covârșitoare din cazurile de sinucidere, de regulă peste 90%, sunt asociate cu tulburări psiho-medicale precum depresia, schizofrenia, alcoolismul sau alte dependențe.
În Republica Moldova, potrivit datelor Studiului național al prevalenței factorilor de risc pentru bolile netransmisibile (STEPS, 2021), 18.3% din populația adultă (18 - 69 ani) au acuzat simptome de depresie și 1.7% de respondenți s-au adresat după asistență la specialiști, dintre care doar 55% au primit tratamentul necesar.
CITIȚI ȘI:
