Unirea din 1918 – momentul care a schimbat viitorul. Istoricul Octavian Țîcu: „Un miracol după un secol de dominație rusească”
Unirea Basarabiei cu România, la 27 martie 1918, a fost un „miracol istoric”, după un secol de țarism și dominație rusească. Istoricul Octavian Țîcu spune că impactul deciziei de acum 108 ani a fost definitoriu pentru actualitate, iar modul în care politicienii de atunci au ajuns la un consens trebuie să fie o lecție pentru elitele de astăzi.
În platoul emisiunii „Bună Dimineața” de la Moldova 1, doctorul în științe istorice, Octavian Țîcu, a spus că nici în 1918 nu a existat o majoritate absolută a susținătorilor unirii. Ceea ce a schimbat definitiv opțiunea a fost pericolul bolșevic.
„Și atunci erau cei care voiau unirea cu România și cei care voiau propriul stat, Republica Democrată Moldovenească, și cei care voiau să fie cu Rusia, fie țară imperială, fie bolșevică. Și consensul a fost atins între cei care au vrut unirea cu anumite condiții și cei care au vrut unirea pentru că erau români”, a remarcat istoricul.
Octavian Țîcu spune că unirea a fost „un miracol” pentru că, timp de un secol, în Basarabia nu a existat școală românească, nu s-a vorbit românește și nu au existat instituții românești: „Această perioadă întunecată de dominație rusească, care parcă părea infinită, la un moment dat, în contextul Primului Război Mondial, a dus la realizarea primului pas spre România reîntregită”.
Tentativa bolșevicilor de a prelua puterea la Chișinău, din ianuarie 1918, a fost cea mai mare provocare pentru Basarabia, spune Octavian Țîcu, fapt care a determinat Sfatul Țării să ceară intervenția armatei române.
„A eliberat Chișinăul și întreaga Basarabie. A fost o operațiune militară. Noi am fi devenit republică sovietică, atrași în războiul civil și expuși atrocităților pe care le-am fi cunoscut ca întreg spațiul sovietic. Mai ales marea teroare stalinistă din 34-38”, a afirmat Octavian Țîcu.
Istoricul spune că Pantelimon Erhan, care a condus guvernul Republicii Democratice Moldovenești, și Ion Inculeț, președintele Sfatului Țării, se declarau mai întâi autonomiști, apoi stataliști: „După contactul cu forțele bolșevice, în 6 ianuarie, au devenit unioniști pentru că au înțeles că nu există opțiuni”.
Unirea s-a realizat cu votul a 86 de deputați ai Sfatului Țării, care au constituit o majoritate confortabilă.
„Constantin Stere a avut un rol colosal în această unire. Era rectorul Universității de la Iași și făcea parte din guvernul lui Marghiloman. Într-o singură zi, de 26 martie, a avut peste 30 de întâlniri cu diferiți oameni, de la minorități până la țărani, cărora le-a explicat de ce trebuie să ne unim cu România. În două întâlniri, pe 20 și pe 23 martie, la Iași, Ion Inculeț, Daniel Ciugureanu și Pan Halippa au negociat cu Ferdinand I și guvernul Marghiloman condițiile unirii”, a punctat Octavian Tîcu.
După Unire, Basarabia a delegat în Parlamentul României 90 de deputați și 35 de senatori. S-a desfășurat o reformă agrară, iar peste 300.000 de familii au primit pământ, indiferent de originile etnice. Oamenii locului au obținut acces plenar „la ceea ce înseamnă civilizație europeană”, a subliniat doctorul în istorie.
Referindu-se la situația actuală, Octavian Țîcu a menționat că ideea reunirii nu este în totalitate exclusă, fiind cea mai viabilă din punctul de vedere al rapidității cu care cetățenii Republicii Moldova pot obține bunăstare, securitate și prosperitate. Însă este nevoie de o pregătire diplomatică temeinică.
„Tinerii trebuie să înțeleagă că deciziile care s-au luat acum 108 ani sunt cele care le-au predestinat viitorul și tot ceea ce avem noi acum: școală românească, identitate românească, drapel, tricolor și multe alte lucruri, inclusiv integrarea europeană. Ei sunt cei care urmează să ducă mai departe acest ideal, pentru că el ne definește ca popor. Suntem un mare popor, cu vechime europeană și cu viitor european”, a subliniat doctorul în științe istorice, Octavian Țîcu.
Astăzi, 27 martie, se împlinesc 108 ani de când, în 1918, Sfatul Țării a votat Unirea Basarabiei cu România, aceasta fiind prima dintre provinciile istorice care s-au unit cu România. Au urmat celelalte provincii românești – Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina – spre sfârșitul anului 1918, fiind creată astfel România Mare.
Unirea a fost votată de Sfatul Țării, care s-a întrunit în ședință solemnă la Chișinău. Pentru Unirea Basarabiei cu România au votat 86 de membri, au fost trei voturi contra și 36 de abțineri.
CITIȚI ȘI:
