Revista presei internaționale | SUA și Iran se pregătesc pentru negocieri de pace în Pakistan; Ucraina începe să coopereze militar cu țările arabe din Golf
Presa internațională reflectă, în mare parte, evoluțiile conflictului din Orientul Mijlociu, în contextul în care Statele Unite susțin că poartă negocieri de pace cu Iranul, în paralel cu operațiunile militare din regiune. Atenția publicațiilor străine este îndreptată și asupra Ucrainei, care încearcă să obțină susținere politică, economică și militară din partea țărilor arabe afectate de extinderea conflictului din Golf. Protestele masive față de politicile administrației de la Washington, la care au participat milioane de oameni din SUA și alte țări occidentale, se numără printre alte teme abordate de presa străină.
Iranul a atacat cu rachete și drone o mare uzină de producție a aluminiului din capitala Emiratelor Arabe Unite, Abu Dhabi, rănind mai mulți angajați, relatează Financial Times. Ziarul subliniază că lovitura a venit la o zi după ce două mari combinate metalurgice iraniene au fost vizate de atacuri, marcând o escaladare a conflictului asupra infrastructurii industriale. În paralel, drone iraniene au lovit și aeroportul internațional din Kuweit, provocând incendii și avarii la sistemele radar și la rezervoarele de combustibil, detaliază Financial Times. Pe fondul acestor atacuri, piețele sunt tensionate, iar producătorii auto își sporesc achizițiile de aluminiu, temându-se de perturbări ale aprovizionării din regiune, constată publicația britanică.
Pakistanul a anunțat că este pregătit să găzduiască și să medieze „în zilele următoare” negocieri între SUA și Iran, transmite CNN. Potrivit postului de televiziune, anunțul a fost făcut de ministrul de externe al Pakistanului, Ishaq Dar, după o reuniune la Islamabad cu omologii săi din Arabia Saudită, Turcia și Egipt, dedicată detensionării conflictului din Orientul Mijlociu. Oficialul a precizat, citat de aceeași sursă, că atât Washingtonul, cât și Teheranul și-au exprimat sprijinul pentru această inițiativă, susținută inclusiv de China și ONU. Potrivit CNN, administrația Trump lucrează deja la organizarea unei întâlniri în Pakistan pentru a identifica soluții de încheiere a războiului.
Pentagonul se pregătește pentru posibile operațiuni terestre de durată în Iran, în contextul în care mii de soldați americani sunt redislocați în Orientul Mijlociu, relatează The Washington Post. Potrivit surselor publicației, aceste acțiuni nu ar implica o invazie la scară largă, ci mai degrabă raiduri limitate ale forțelor speciale și unităților de infanterie, expuse însă riscurilor din partea dronelor, rachetelor și dispozitivelor explozive iraniene. În ultimele săptămâni, administrația americană a analizat scenarii precum capturarea insulei Kharg și operațiuni în apropierea Strâmtorii Ormuz, vizând infrastructura legată de exportul de petrol și securitatea rutelor maritime, relevă The Washington Post. Deși astfel de misiuni ar putea dura de la câteva săptămâni la câteva luni, provocarea majoră rămâne protejarea trupelor și menținerea controlului asupra oricăror teritorii vizate, conchide ziarul.
Iranul a avertizat că va răspunde în cazul unei intervenții terestre a SUA, acuzând Washingtonul că mimează negocierile în timp ce pregătește o ofensivă, relatează Reuters. Președintele parlamentului de la Teheran, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat, citat de agenția de presă, că țara sa nu va accepta „capitularea” și este pregătită să reacționeze dacă trupele americane vor fi pornite într-o ofensivă terestră. În paralel, rebelii houthi din Yemen au lansat primele atacuri asupra Israelului, sporind riscurile pentru securitatea regională și pentru transportul global de energie prin Strâmtoarea Ormuz, remarcă Reuters. Pe fondul escaladării, SUA trimit trupe suplimentare în regiune și analizează posibile operațiuni terestre, relevă agenția de presă.
Bloomberg constată că țările din Golful Persic devin tot mai nemulțumite de politica administrației Donald Trump în războiul cu Iranul, în special față de lipsa unei strategii clare și incapacitatea SUA de a-și proteja aliații. Potrivit agenției de presă, oficialii din regiune sunt frustrați că administrația de la Washington a ignorat temerile lor privind reacția Teheranului și a favorizat pozițiile Israelului. În același timp, unele state pun sub semnul întrebării prezența bazelor militare americane, care le transformă în ținte, și se tem de un eventual acord dezavantajos între SUA și Iran. Pe fondul acestor tensiuni, țările din Golf analizează diversificarea parteneriatelor strategice, inclusiv prin apropierea de China, dezvăluie Bloomberg.
În timp ce atenția globală este concentrată asupra escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, Rusia își continuă ofensiva de primăvară în Ucraina, iar speranțele privind negocieri de pace susținute de SUA par să se estompeze, transmite NBC News. Militari ucraineni intervievați de postul de televiziune afirmă că războiul a devenit un maraton de uzură, în care apărarea trebuie continuată pe termen lung, în condițiile în care Rusia solicită concesii teritoriale inacceptabile. Aceleași surse susțin că Rusia ar putea obține doar câștiguri tactice limitate, cu pierderi semnificative, fără a putea străpunge linia fortificată din estul Ucrainei. În același timp, experți și oficiali ucraineni citați de NBC News consideră că, deși Rusia continuă să exercite presiune militară și să invoce o victorie inevitabilă, realitatea de pe front arată o rezistență ucraineană bazată pe adaptare tehnologică și contraofensive punctuale.
The Wall Street Journal dezvăluie scopul recentului turneu al președintelui Ucrainei, Volodymyr Zelenski, în statele arabe din Golful Persic, unde a semnat acorduri în domeniul apărării. Potrivit publicației, misiunea lui Zelenski a fost să promoveze expertiza militară a Kievului, în special în combaterea dronelor, în încercarea de a convinge statele arabe, până acum neutre față de războiul cu Rusia, că se confruntă cu o amenințare comună și că poate deveni un important partener de securitate. Experiența Ucrainei în respingerea atacurilor cu drone, inclusiv împotriva modelelor de tip „Shahed”, trezește interesul țărilor din regiune, care caută soluții mai eficiente și mai puțin costisitoare pentru apărarea infrastructurii lor, explică The Wall Street Journal. În urma vizitei, Kievul a încheiat acorduri strategice pe termen lung cu Arabia Saudită și Qatar și negociază parteneriate similare cu Emiratele Arabe Unite, vizând sprijin politic, cooperare militară și oportunități economice, notează ziarul american.
Dronele ieftine iraniene de tip „Shahed” pun sub presiune sistemele moderne de apărare antiaeriană, demonstrând un dezechilibru major între costurile interceptării și cele ale atacului, relatează Business Insider. Potrivit publicației, armata americană se confruntă cu dificultăți într-un „război al costurilor”, unde rachete de milioane de dolari sunt folosite împotriva unor drone de câteva zeci de mii, iar capacitățile sistemelor antiaeriene precum Patriot sunt limitate. În acest context, Ucraina a dezvoltat o arhitectură eficientă de apărare, bazată pe soluții mai ieftine, inclusiv drone-interceptoare și sisteme integrate de monitorizare, remarcă Business Insider. Experiența Kievului devine tot mai relevantă la nivel global, fiind deja utilizată pentru instruirea partenerilor și protejarea infrastructurii strategice în alte regiuni.
Mai multe ziare își focalizează atenția asupra celei de-a treia acțiuni de protest „No Kings”, care a mobilizat sâmbătă peste 8 milioane de participanți la nivel global, devenind cea mai amplă manifestație de o zi din istoria SUA. The Guardian descrie miile de manifestații desfășurate în toate cele 50 de state americane și în mai multe țări, la care participanții au contestat politica promovată de președintele SUA Donald Trump. Publicația amintește că protestele anti-autoritare au fost declanșate de o serie de nemulțumiri, de la politicile privind imigrația și războiul din Iran până la preocupări legate de drepturile electorale și costul vieții. Manifestațiile au avut loc în orașe mari precum Minneapolis, New York, Washington și Chicago, unde au participat politicieni, personalități publice și lideri locali, iar unele evenimente s-au extins și în zone rurale și state considerate conservatoare, detaliază The Guardian. În paralel, protestele au avut ecou internațional în orașe precum Paris, Berlin sau Tokyo, în timp ce Casa Albă a criticat inițiativa, catalogând-o drept o mobilizare politică organizată de grupuri de stânga, notează același ziar.
Pe măsură ce ordinea postbelică se erodează, iar încrederea în SUA este pusă sub semnul întrebării, tot mai multe state prospere precum Islanda și Norvegia își manifestă interesul pentru aderarea la Uniunea Europeană, constată Politico. Potrivit publicației, după invazia Rusiei în Ucraina din 2022 și schimbările de politică din SUA, accentul s-a mutat de la beneficiile economice ale aderării la avantajele de securitate. Deși extinderea către state bogate ar fi mai atractivă pentru actualii membri, există reticențe față de primirea unor țări mai sărace, din cauza costurilor financiare și a temerilor privind respectarea valorilor democratice, notează Politico. În acest context, publicația subliniază că state precum Islanda și Norvegia ar putea avea un parcurs mai rapid către aderare, în timp ce alte țări candidate întâmpină obstacole politice și instituționale, iar UE își reevaluează extinderea ca răspuns la noile riscuri geopolitice.
În atenția mai multor publicații rămâne campania electorală din Ungaria, unde pe 12 aprilie vor avea loc alegeri parlamentare. Revista maghiară HVG relatează că vizita premierului Viktor Orbán în orașul Győr, considerat un bastion al partidului de guvernământ Fidesz, s-a transformat într-un scandal din cauza unor proteste masive. Potrivit HVG, sute de susținători ai opoziției Tisza au contestat guvernarea, acuzând corupția și criza economică, iar accesul lor a fost blocat de grupuri de bărbați neidentificați. În timpul discursului, marcat de huiduieli, Orbán a reacționat dur, acuzând protestatarii că ar susține interesele Ucrainei, mai scrie HVG, amintind că alegerile parlamentare sunt programate pentru 12 aprilie, iar premierul maghiar ar putea pierde puterea deținută de 16 ani.
