Amalgamare: În localitățile unde nu vor mai exista primării vor fi create centre unificate de prestare a serviciilor, promite Guvernul
Proiectul de lege privind amalgamarea voluntară a localităților generează animozități între autoritățile locale și centrale. În timp ce Executivul susține că noile reguli vor simplifica procedura și vor face procesul mai flexibil pentru comunități, reprezentanții Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) avertizează că unele prevederi ar putea slăbi democrația locală, reduce autonomia comunităților și îndepărta serviciile publice de cetățeni.
Reprezentanții CALM susțin că reforma trebuie gândită ca un proces amplu, care să includă mecanisme clare de consolidare a administrației locale.
„Noi am avut o consultare prealabilă cu autorii proiectului, unde din start ne-am expus temerile referitoare la procesul respectiv de amalgamare. Vreau să atrag atenția că nu este vorba doar despre modificarea Legii privind amalgamarea voluntară, dar și a altor legi. Și, atunci, noi am pus accentul pe faptul că trebuie să fie o abordare complexă”, a declarat expertul juridic al CALM, Viorel Rusu, la emisiunea „Zi de zi” de la Radio Moldova.
Expertul a mai explicat că unele prevederi din proiect ridică semne de întrebare privind modul de funcționare a autorităților locale.
„În proiect sunt mai multe prevederi care ridică semne de întrebare, cum ar fi stabilirea centrului administrativ sau modul de luare a deciziilor privind amalgamarea. Dacă acum este prevăzut un vot calificat, proiectul propune o majoritate simplă. Aceste lucruri ridică semne de întrebare privind îndepărtarea serviciilor de cetățean, în special pentru localitățile periferice”, a precizat Viorel Rusu.
Un alt punct criticat este eliminarea criteriului referitor la distanța de 25 km dintre localități, pe care CALM îl consideră esențial pentru menținerea accesibilității serviciilor publice.
„Eliminarea acestei limite, în contextul stabilirii centrului administrativ, ridică întrebări privind serviciile publice. Nu vor fi ele afectate? Pentru că centrele unificate oferă doar servicii administrative, iar noi avem și servicii cu caracter material - de la cele comunale până la asistența socială. Ce facem în aceste cazuri?”, a întrebat expertul.
Reprezentantul CALM a mai punctat că reforma ar trebui să înceapă de la consolidarea infrastructurii și a capacităților administrative, nu invers.
„Amalgamarea nu a pornit de la procesul invers, adică să creăm infrastructura și serviciile și abia apoi să ne amalgamăm. Noi nu am făcut aceste lucruri și ne amalgamăm. Care va fi rezultatul, cred că poate fi prevăzut fără prea multe analize”, a spus Viorel Rusu.
De cealaltă parte, Guvernul susține că modificările urmăresc să reducă birocrația și să ofere comunităților mai multă libertate în procesul de reorganizare administrativă.
„Prin aceste modificări, Guvernul și-a propus simplificarea procedurii de amalgamare voluntară, mai întâi prin lege, apoi prin hotărârile de Guvern. A fost exclusă distanța de 25 de kilometri, iar votarea deciziei de amalgamare va avea loc cu majoritatea consilierilor, nu cu două treimi. De asemenea, autoritățile locale pot decide prin consens centrul administrativ”, a explicat consiliera premierului Republicii Moldova, Diana Chiriac.
Astfel, procesul de amalgamare va deveni mai simplu.
„Procedura devine mai simplă: se adoptă decizia de inițiere, aceasta este consultată cu locuitorii, fiecare gospodărie este implicată, iar comunitățile lucrează împreună la o viziune de dezvoltare comună. După acest proces, are loc adoptarea deciziei finale de amalgamare, care stabilește noua unitate administrativ-teritorială”, a precizat Diana Chiriac.
Reprezentanta Guvernului a adăugat că proiectul a fost elaborat în urma unor consultări extinse, Executivul rămâne deschis pentru dialog, însă reforma este una necesară.
„Respectăm avizul (negativ - n.r.) exprimat de Congresul Autorităților Locale și suntem într-un dialog deschis. În același timp, considerăm că proiectul corespunde necesităților reale de modernizare a administrației publice, fiind elaborat în baza unor analize și consultări desfășurate în toate raioanele”, a declarat consiliera premierului, la postul public de radio.
În ceea ce privește accesul la servicii, autoritățile dau asigurări că vor fi create mecanisme care să mențină serviciile aproape de cetățeni, chiar și după comasarea localităților.
„Ne propunem ca în localitățile unde nu va mai exista primărie să fie create centre unificate de prestare a serviciilor. Acolo vor activa funcționari, asistenți sociali, polițiști, astfel încât oamenii să nu simtă lipsa administrației locale. Serviciile vor rămâne accesibile în comunitate”, a conchis Diana Chiriac.
Precizăm că modificările analizate au fost avizate de Guvern în ședința din 25 martie și vizează, între altele, încheierea procesului de amalgamare voluntară odată cu alegerile locale generale din 2027. Totodată, localitățile comasate nu vor mai organiza alegeri locale anticipate, iar criteriul privind distanța de maximum 25 de kilometri până la centrul administrativ este eliminat. În același timp, denumirea noii unități administrativ-teritoriale poate fi diferită de cea a localității desemnate drept centru administrativ.
În același timp, Congresul Autorităților Locale din Moldova a emis un aviz negativ asupra proiectului, invocând riscuri pentru democrația locală și autonomia comunităților și solicitând revizuirea substanțială a acestuia.
CITIȚI ȘI:
