Revista presei | Amalgamarea voluntară, „mărul discordiei” între Guvern și CALM; Criza instituțională din Găgăuzia se transformă în criză politică
Pe primele pagini ale publicațiilor naționale citim despre mesajele de sprijin care vin din partea unui șir de state europene pentru deschiderea negocierilor politice de aderarea a R. Moldova la Uniunea Europeană. Din presă mai aflăm cum decurg discuțiile privind reforma teritorial-administrativă în R. Moldova, dar și despre criza instituțională din UTAG, care riscă se transformă în criză politică.
Parlamentari din sapte țări europene cer deschiderea negocierilor politice de aderarea a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Ei au semnat, luni la Chișinău, o declarație comună în acest sens, transmite TVR Moldova. Oficialii au mai spus că urmăresc atent alegerile din Ungaria și au declarat că UE are câteva planuri alternative pentru a evita obstacolele puse de Viktor Orban, actualul premier de la Budapesta, remarcă postul de televiziune. Declarația a fost semnată de reprezentanții comisiilor pentru afaceri europene din parlamentele Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Suediei, Finlandei, Poloniei, Germaniei, precum și de președintele Comisiei pentru integrare europeană de la Chișinău, Marcel Spatari, precizează TVR Moldova.
Iar RFI are în vizor vizita pe care prim-ministrul Alexandru Munteanu, urmează să o întreprindă astăzi la București. Potrivit agendei, șeful executivului de la Chișinău va discuta cu premierul Ilie Bolojan și președintele Nicușor Dan despre consolidarea cooperării bilaterale și avansarea proiectelor comune, în special în domenii precum energia, infrastructura și integrarea europeană.
Amalgamarea voluntară, „mărul discordiei” între Guvern și CALM, semnalează postul public de televiziune, Moldova 1. În timp ce Executivul susține că noile reguli vor simplifica procedura și vor face procesul mai flexibil pentru comunități, reprezentanții Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) avertizează că unele prevederi ar putea slăbi democrația locală, reduce autonomia comunităților și îndepărta serviciile publice de cetățeni, explică postul de televiziune. Expertul juridic al CALM, Viorel Rusu, a punctat, între altele, că reforma ar trebui să înceapă de la consolidarea infrastructurii și a capacităților administrative, nu invers.
Iar Europa Liberă abordează procesul de amalgamare la nivelul medicinei primare. Postul de radio notează că de la 1 iulie 2026, centrele de sănătate autonome, care deservesc mai puțin de 6.000 de persoane și au mai puțin de trei medici, urmează să fie absorbite de centre mai mari. La modul practic, centrele mici vor continua să activeze, doar că își vor schimba administrația, explică sursa citată. Ministerul Sănătății spune că vrea astfel să consolideze asistența medicală primară, să îmbunătățească managementul și promite să modernizeze și să doteze instituțiile medicale, mai scrie Europa Liberă.
Deutsche Welle constată că Republica Moldova trece printr-o schimbare demografică majoră. Tinerii continuă să părăsească țara, iar previziunile autorităților arată sumbru, semnalează publicația. Peste 28.000 de oameni au părăsit numai anul trecut Moldova – o tendință care nu se mai oprește de peste 20 ani, notează DW. „Natalitatea scade alarmant. Sărăcia crește odată cu costul vieții influențat de crizele generate de războaiele din regiune. (...) Discuțiile despre UE nu schimbă aceste tendințe, chiar dacă UE înseamnă inclusiv investiții în capitalul uman. Deocamdată, cea mai mare parte a banilor europeni care ajung în Moldova sunt investiți în infrastructură. Guvernul încearcă să oprească valul deznădejdii populației prin politici care ar urma să genereze efecte peste ani – investește în programele de îmbătrânire activă, în politici prietenoase familiei, crește indemnizațiile pentru copii, dar nu consideră că acest sprijin monetar guvernamental ar fi în măsură să crească natalitatea, ci doar să amortizeze povara financiară asupra familiilor odată cu nașterea copiilor. ”
Criza instituțională din Găgăuzia se transformă în criză politică, semnalează expertul Igor Boțan în cadrul dezbaterii publice: „Cine poate dezlega „nodul gordian” găgăuz?”, organizată de Agenția de presă IPN. Igor Boțan a explicat că alegerile stabilite pentru 21 iunie 2026 de Adunarea Populară a Găgăuziei ar putea fi din nou anulate, după ce Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a invocat ilegalități și a solicitat suspendarea procesului electoral în instanță. Expertul a precizat că organizarea alegerilor în condițiile actuale este puțin probabilă. Igor Boțan a invocat atât problemele legate de funcționarea organelor electorale, cât și lipsa resurselor financiare, precizează agenția de știri. Expertul a sugerat că soluționarea crizei ar putea veni din exterior, prin implicarea partenerilor internaționali. Potrivit lui, imaginea Republicii Moldova ca stat de drept, care respectă drepturile minorităților, este un factor care va determina o rezolvare rapidă a situației, mai scrie IPN.
În cadrul acelorași dezbateri organizate de IPN, autoarea proiectului GagauzMedia, Ecaterina Jekova, deputată a celei de-a VI-a Adunări Populare a UTA Găgăuzia, a afirmat că modul în care a fost gestionată autonomia în ultimii ani a îndepărtat regiunea atât de partenerii externi, cât și de obiectivele inițiale pentru care a fost creată. Ecaterina Jekova a criticat modul în care liderii regionali folosesc autonomia în scopuri proprii, subliniind că aceasta a devenit un instrument politic, nu unul de dezvoltare economică și promovare a limbii și culturii găgăuze, mai scrie IPN.
Între timp, numeroase publicații transmit că salariile angajaților din sectorul bugetar din regiunea transnistreană vor fi achitate după un nou calendar, pe fondul reducerii veniturilor fiscale la bugetul local. Buzunare goale în regiunea transnistreană: salariile bugetarilor, întinse până luna viitoare, titrează Cotidianul. Potrivit noilor reguli, a doua tranșă a salariului nu va mai fi achitată integral până la sfârșitul lunii, așa cum se întâmpla anterior. Plățile vor fi efectuate în intervalul 21 ale lunii curente – 9 ale lunii următoare, ceea ce înseamnă o decalare clară a termenelor față de sistemul precedent, precizează publicația, cu trimitere la informațiile publicate de canalul Zona de Securitate.
Structurile separatiste de la Tiraspol au lansat un nou fals prin care acuză Chișinăul de „recrutarea locuitorilor din Transnistria pentru a destabiliza situația din regiune”, transmite Deschide.md. Așa-zisul „minister al securității de stat” (MGB) din Transnistria a emis luni, 30 martie, un comunicat în care anunță că ofițerii Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova „îi obligă pe transnistreni să se prezinte la subdiviziunile Agenției Servicii Publice, amenințându-i cu retragerea sau refuzul acordării cetățeniei Republicii Moldova”, precum și cu „probleme la traversarea frontierei R. Moldova și pe teritoriul acesteia”. Contactați de jurnaliștii Deschide.md, reprezentanții Biroului Politici de Reintegrare de la Chișinău au menționat că aceste acțiuni reprezintă o tehnică uzuală a Tiraspolului de a sustrage atenția opiniei publice de la situația gravă a drepturilor omului din regiune și de a se eschiva de la responsabilitate pentru abuzurile comise constant în raport cu locuitorii din acel perimetru.
